Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005)
evident mult mai mare în sectorul judeţului Satu
Mare. În aceste condiţii putem aprecia că numărul
cormoranilor care au iernat pe râul Someş a fost de
ordinul miilor. Se poate afirma că această invazie este
o consecinţă a unei expansiuni a populaţiilor de
cormorani din vestul continentului european,
fenomenul fiind semnalat în Ungaria în anii
precedenţi, când pe teritoriul ţării vecine au apărut mii
de cormorani în sezonul rece, iar prezenţa lor în ţara
noastră este o continuare firească a acestei expansiuni
pe direcţia sud-est.
Figura nr. 18. Cormorani deasupra Someşului,
la Potău.
În afara faptului îmbucurător al
apariţiei unei specii relativ noi pentru această
zonă, prezenţa cormoranilor pe Someş, pune serioase
probleme de impact asupra mediului acvatic, datorită
cantităţii de peşte pe care o consumă un număr atât
de mare de păsări.. Faptul că râul Someş a suportat
această invazie, demonstrează că este un ecosistem
sănătos, urmările pentru populaţia piscicolă şi
eventualele consecinţe asupra echilibrului ecologic,
vor fi vizibile însă, abia în anii următori.
5. Protecţia păsărilor
5.1 Probleme de protecţia păsărilor sălbatice
în zona studiată
Luând în considerare creşterea efectivelor
menţionată mai sus, raportată la perioada 1980-1990,
când situaţia ornitofaunei era mult mai precară, putem
afirma că în ultimii ani se înregistrează un progres
real. Această creştere a efectivelor de păsări se
suprapune peste o îmbunătăţire semnificativă a
calităţii apelor Someşului, ca urmare nu a unor măsuri
energice de protecţie a mediului, ci mai ales a
declinului economic survenit după 1990, ceea ce a dus
la oprirea activităţii unui mare număr de agenţi
economici poluanţi. Rămân totuşi câteva surse
serioase de poluare(„Terapia” Cluj Napoca,
„Someşul” Dej, exploatările miniere din bazinul Baia
Mare, complexele zootehnice Bonţida şi Seini) care
afectează calitatea apelor Someşului, dar în mai mică
măsură decât în perioada anterioară.
Dacă în ceea ce priveşte poluarea industrială
putem vorbi de o îmbunătăţire a situaţiei, în ceea ce
priveşte poluarea cu gunoaie menajere situaţia este
65
dezastruoasă. În multe locuri de-a lungul râului,
malurile sunt „îngropate” sub munţi de gunoaie şi
resturi menajere, care pe lângă aspectul dezolant,
afectează negativ calitatea mediului, aşadar eliminarea
surselor de poluare reprezintă primul şi cel mai
important mijloc de protecţie a păsărilor. Echilibrul
ecosistemului râului Someş este destul de fragil şi
depinde de calitatea apei, care influenţează toate
aspectele vieţii pe râu.
Activitatea umană care se desfăşoară de-a lungul
râului are o puternică influenţă negativă asupra
speciilor de păsări de aici. Cele mai multe specii
acvatice au un caracter puternic antropofob, prezenţa
omului în zonă fiind un permanent factor de stres
pentru ele.
Având în vedere aspectele semnalate, pentru
protecţia păsărilor şi a întregului ecosistem
reprezentat de râul Someş, pe lângă scăderea poluării
ar fi deosebit de utile unele măsuri care să vizeze:
- promovarea educaţiei ecologice, la toate nivelele
atât la nivel şcolar, cât şi în rândul populaţiei din
localităţile riverane;
- limitarea activităţilor cu caracter invaziv, care au
un impact mare asupra mediului;
- crearea a unor arii naturale protejate de interes
avifaunistic pe cursul râului Someş, în zona studiată;
5.2 Zone de interes avifaunistic în perimetrul
studiat
În zona cursului inferior al Someşului,
funcţionează conform Legii nr.5/12.04.2000 la
secţiunea pentru conservarea biodiversităţii, ca Arie
naturală protejată, la poziţia nr.14 din lista care cuprinde
aceste arii în judeţul Maramureş, Pădurea Bavna, ca
zonă de interes avifaunistic.
Rezervaţia naturală de stejar pedunculat
„Vasile Mareş” de la Bavna, este situată în partea
de sud-vest a satului Fersig din comuna Mireşu Mare
şi are o suprafaţă de 26 ha. Din punct de vedere
geografic se încadrează în depresiunea Baia Mare, în
Lunca Someşului, ocupând terasa I a râului, la
altitudinea de 170-171m.
Pe plan avifaunistic, rezervaţia adăposteşte o
colonie de peste 70 de cupluri de stârc cenuşiu (Ardea
cinerea), reprezentând principalul perimetru de
reproducere al acestei specii în zona studiată. În
primăvara 2001, s-a înregistrat un număr de
151cuiburi. Cuiburile sunt construite în partea
superioară a coroanelor, în număr de 3-7 pe un stejar,
colonia fiind constituită pe 50-51 arbori (Nădişan,
Cherecheş, 2002).
În condiţiile în care este singura zonă de interes
avifaunistic protejată, pe întregul teritoriu reprezentat
de cursul inferior al Someşului, înfiinţarea unor noi
arii naturale protejate de-a lungul râului, motivată de
nevoia de a păstra condiţiile naturale minime pentru
viaţa păsărilor, reprezintă, alături de reducerea
poluării, principala măsură cu adevărat eficientă de
ocrotire a păsărilor sălbatice.