Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005)
utilizându-se diverse improvizaţii (28, 36, 51) mai
mult sau mai puţin reuşite. O complicaţie a utilizării
lor o constituie posibilitatea mobilizării din bronşia
principală în trahee, pe care o pot obstrua complet şi
pot determina contaminarea plămânului contralateral;
de aceea necesită o monitorizare frecventă, cel puţin
clinică, a poziţionării. Nu permit aspirarea unor
cantităţi importante de secreţii din bronşia blocată,
lumenul lor putându-se uşor obstrua; nici colapsul
pulmonar nu este ideal, necesitând cuplarea frecventă
a lumenului lor la o sursă de presiune subatmosferică.
Balonaşele BB nu sunt consacrate utilizării în căile
Univent DI (mm/Fr) Univent
DE (lateral/AP, mm)
Tab 2
284
aeriene şi s-a citat ruptura porţiunii membranoase a
bronşiei principale drepte datorită presiunii excesive (17).
2. Blocanţi bronşici dedicaţi
2.1. Canula Univent este o invenţie a anilor ’80 (45).
În versiunea originală a fost oferită pe piaţă timp de
18 ani de un singur producător (Fuji System
Corporation ® Japonia); este o canulă cu lumen unic
prevăzută cu un blocant bronşic propriu care trece
printr-un tunel de dimensiuni suficiente unei
mobilizări facile a BB, inclavat în peretele anterior
(concav) al canulei.
CLU
echiv. DE(mm)
CDL
echiv.
(Fr)
7,5/31 11/12 9,6 35 DI – diametrul interior
8/33 11,5/13 10,9 37 DE – diametrul exterior
8,5/35 12/13,5 11,6 39 AP – antero-posterior
9/37 12,5/14 12,2 41 echiv. - echivalentă
3,5* #
4,5*
7,5/8
8,5/9
Capătul proximal al acestui lumen, prevăzut cu un
sistem de etanşare, se află la câtiva centimetri de
orificiul proximal al canulei, terminându-se la acelaşi
nivel cu capătul distal al acesteia. Datorită prezenţei
tunelului în peretele CU, pe secţiune diametrul anteroposterior
este mai mare decât cel lateral. BB are o
oarecare rigiditate asigurată din materialul din care
este realizat şi o forma specifică, curbura s-a urmărind
curbura CU pe toată lungimea sa, cu excepţia
capătului proximal care prezintă o angulaţie necesară
pentru orientarea în bronşia ţintă. Balonaşul BB este
de joasă presiune/volum mare (max. 8 ml), ca şi cel
traheal al CU. Lumenul BB are un diametru de cca. 2
mm, mobilitatea sa se întinde pe 8 cm şi întreaga CU
este realizată din cauciuc siliconic. BB nu se poate
retrage în întregime din CU, doar atât cât capătul său
distal să se “ascundă” în tunelul propriu. Balonaşul
este colorat în albastru pentru a fi mai uşur vizualizat
cu ajutorul bronhoscopului. Varianta foarte recentă
(Vitaid ® , SUA) are un balonaş pilot de control al
presiunii din balonaşul BB, marker radioopac pe toată
lungimea acestuia, iar peretele lumenului BB este
armat cu ţesătură fibre de nylon care îi conferă
rezistenţă la torsiune, pentru un control mai eficient al
poziţionării. CU este disponibilă în dimensiuni variate,
atât pentru adulţi cât şi pentru copii, este de unică
folosinţă, iar preţul său de cost îl depăşeşte pe cel al
CDL. Echivalenţa dimensională (65) cu celelate tipuri
de canule utilizate pentru TSP este redată în tabelul
nr. 3. Cea mai mică CU este actualmente cea de 3,5
mm DI utilizabilă la copii de 6 ani; BB al acestor CU
de dimensiuni reduse au lugime şi diametre reduse
proporţional.
Intubaţia cu CU se realizează de o manieră uzuală, ca
şi cu o canulă ordinară, după laringoscopie directă.
CU este de fapt o canulă de intubaţie cu BB
*apărute recent pe piaţă (Vitaid ® )
# fără balonaş
încorporat, prezentând toate avantajele şi
dezavantajele acestui tip de separare pulmonară.
Nefiind însă o improvizaţie, ca toate TSP care
utilizează BB, cu excepţia WEB, ci un dispozitiv
dedicat, compact şi relativ uşor de manevrat, cunoaşte
o largă utilizare ca o alternativă la CDL (deşi nu există
studii care să evalueze această afirmaţie, probabil că
după CDL este al doilea dipozitiv de separare
pulmonară ca frecvenţă a utilizării terapeutice).
Indicaţia sa majoră o constituie procedurile
chirurgicale după care se anticipează necesitatea
ventilaţiei postoperatorii (34); BB poate fi retras în
tunelul propriu la sfârşitul procedurii, fiind lăsat pe
loc, evitând astfel pericolele şi complicaţiile potenţiale
ale ventilaţiei pe CDL sau ale schimbării acestora cu o
CLU, mai ales în condiţiile unei toleranţe scăzute la
apnee (ex.: pacientul protezat ventilator în terapia
intensivă). CU de dimensiuni mari (8 – 9 DI) pot fi o
alegere potrivită în cazul necesităţii unei evaluări
fibroscopice prealabile intervenţiei, cu un bronhoscop
de acurateţe (47, 48) (4,5-6 mm), ventilaţia realizânduse
printr-un adaptor cu membrană etanşeizantă al
unei CDL. Intubaţia dificilă sau inducţia în secvenţă
rapidă necesită de obicei CU, DLT fiind o alegere
nepotrivită în atfel de situaţii(11,32, 55,60, 69), putând
fi introdus şi pe cale nazală (37), printr-un orificiu de
traheostomie – CU (14) sau doar BB al CU (29).
Poate fi utilizat în condiţiile unui arbore traheobronşic
deformat de mase tumorale largi, cînd
poziţionarea CDL este de obicei dificilă sau
imposibilă sau în chirurgia coloanei toracice, când
modificările poziţiei pacientului sunt frecvente (1).
Lumenul relativ larg al BB permite aplicarea de CPAP
în plămânul neventilat pentru ameliorarea hipoxemiei
în situaţii critice (31), fiind la fel de eficace ca şi CDL
(15). S-a raportat utilizarea ventilaţiei cu jet de înaltă