Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005)
pasăre extrem de mobilă, este greu de numărat, dar
chiar cu o oarecare toleranţă, progresul acestei specii
este evident. Cea mai mare densitate a fost observată
pe o insulă joasă cu pietriş, cu suprafaţa de aprox. 1
ha, situată între Seini şi Someşeni, unde în luna iulie
2004, s-au putut observa 32-34 exemplare.
O altă specie care a avut o evoluţie asemănătore
este Sterna hirundo, care a devenit alături de specia
precedentă, frecventă pe râul Someş în perioada verii.
Mai puţin numeroasă decât prundăraşul gulerat, şi cu
o răspândire mai puţin uniformă, specia şi-a sporit
semnificativ efectivele în perioada 2000- 2006. În
zona studiată apare în cursul lunii aprilie şi pleacă în
prima jumătate a lui septembrie. Poate fi văzută de
obicei în zbor, patrulând pe deasupra apei, de unde
plonjează frecvent după alevini. În număr mai mare
poate fi observată în locurile de cuibărit, insulele şi
unele maluri mai puţin accesibile.
Perioada
mai-
iunie
1991-
1998
62
În mod asemănător a evoluat şi stârcul cenuşiu,
Ardea cinerea, care din specie destul de rară pe râul
Someş, a devenit o specie constantă, cu o răspândire
relativ uniformă în sectorul studiat, tot timpul anului,
fără să fie numeroasă. Pot fi întâlnite mai mult
exemplare izolate, sau cel mult în grupuri mici.
O altă specie care s-a stabilit şi a devenit constantă pe
râul Someş, în sectorul studiat este Egretta alba, care
deşi mai puţin frecventă, a evoluat într-un mod
asemănător speciei precedente, păstrând proporţiile.
În perioada 1991- 1998, această pasăre era extrem de
rară pe Someş, cele câteva observaţii din această
perioadă, fiind considerate evenimente de excepţie.
Treptat observaţiile s-au înmulţit ajungându-se ca în
ultimii ani să putem considera această pasăre o
prezenţă constantă pe râul Someş, chiar dacă este încă
puţin numeroasă. De obicei se pot observa exemplare
izolate, mai rar în grupuri mici, uneori împreună cu
stârci cenuşii. Cel mai mare grup, de 15 exemplare a
fost observat la 14.12.2003, la Dăneşti.
Tabelul nr.9. Situaţia numărului de Charadrius dubius, în ultimii ani.
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ex. obs. 13 51 86 149 195 192 205
Deplasări 11 13 12 14 15 14 16
Nr.mediu 0,1 1,1 3,9 7,1 10,6 13 13,7 12,8
140
120
100
80
60
40
20
0
1991-
1998
Nr mediu X 10
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Figura nr. 13. Evoluţia numerică a speciei Charadrius dubius, în zona studiată.
Tabelul nr.10. Situaţia numărului de Sterna hirundo, în ultimii ani.
Perioada 1991- 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
mai-iunie 1998
Ex. obs. 18 45 66 103 131 125 141
deplasări 11 13 12 14 15 14 16
Nr.mediu 1 1,6 3,4 5,5 7,3 8,7 8,9 8,8