Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005)
Dealtfel, păstrarea lentilelor şi a suportului lor în
încăperi umede (de exemplu baie) creşte riscul
suprainfecţiei cu ciuperci.
Deteriorarea lentilei de contact apare frecvent datorită
unei manipulări necorespunzătoare (ciupire cu
unghia) a acesteia.
Desicarea lentilei de contact este o complicaţie destul
de comună şi apare prin uitarea lentilei de contact în
recipientul din care s-a evaporat soluţia de întreţinere.
O desicare parţială, mai ales în jumătatea inferioară, se
mai poate observa la anumiţi pacienţi care clipesc rar
şi închid ochiul incomplet (pentru a minimaliza
senzaţia de corp străin indusă de lentilă).
Diferite statistici efectuate în ţările occidentale [4] [5],
au demonstrat că numărul purtătorilor lentilelor de
contact nu depăşeşte 10% din cel al purtătorilor de
ochelari. Numărul relativ redus de purtători de lentilă
de contact se explică pe de o parte prin reticenţa
multora de a purta o astfel de lentilă, considerând-o
„un corp străin” în ochi, pe de altă parte printr-o
insuficientă informare a acestora cu privire la
avantajele lentilelor. Ar fi suficient să se menţioneze
acuitatea vizuală îmbunătăţită, câmpul vizual lărgit,
dispariţia aberaţiilor supărătoare generate de periferia
unei lentile de ochelari, nemaivorbind de greutatea
ochelarului, aburirea lentilelor ş.a.m.d. Este
incontestabil faptul că, adaptarea unei lentile de
contact, examinarea oftalmologică şi consilierea
preliminară reprezintă paşi de o importanţă şi
responsabilitate majoră pentru un oftalmolog. Aici
trebuie avută în vedere atât valenţa medicală a
prescierii, cât şi latura financiară a problemei,
urmărindu-se obţinerea unui echilibru, favorabil
pacientului, între performanţele unei lentile şi costul
acesteia. Generaţiile noi de lentile de contact, ca
rezultate ale unor tehnologii şi materiale de fabricaţie
sofisticate, precum şi monitorizarea riguroasă a
pacientului, au dus în ultima vreme la scăderea
considerabilă a complicaţiilor oculare, astfel încât, pe
bună dreptate, se poate afirma că lentilele de contact
reprezintă o alternativă funcţională, estetică dar şi
sigură, de corecţie optică a diverselor vicii de refracţie
oculară. Utilizarea lentilei de contact, în deplină
siguranţă, fie ca mijloc terapeutic, sau pur şi simplu, ca
lentilă iriană colorată, ne dovedeşte încă o dată
superioritatea ei calitativă dobândită în ultimii ani,
încurajându-ne să apelăm la ea cu toată încrederea.
Bibliografie
1. Andersen Jorgen Schou şi colab., A
Handbook of Contact Lens, Management, 2002,
26-48.
2. Cernea P.: Tratat de Oftalmologie, Editura
Medicală, Bucureşti 1997, 99-100.
3. Dabezies O. şi colab. : Corneal Changes from
Contact Lenses, Kaufman H.E., Baron B.A.,
McDonald M.B.: The Cornea, Butterworth-
Heinemann, Boston 1998, 697- 712.
4. Kienecker Ch., Ruprecht K.W., Arbeitsmappe
zum 5. Homburger Einführungskurs in die
Kontaktlinsenanpassung, Homburg 1995.
5. Roth H.W., Kontaktlinsen Ein Ratgeber für
Patienten, Gustav Fischer Verlag, Stuttgart
1994, 112-126, 131-132, 141-148.
178