Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005)
Celulele tumorale au prezentat atipie minimă sau
moderată, iar figurile mitotice nu au depăşit 1-2
mitoze/ 10 câmpuri microscopice de x40. Necroza a
fost absentă în toate cele 12 cazuri examinate. În mod
caracteristic, aceste celule nu au fost înconjurate de o
reţea de reticulină evidenţiabilă prin impregnare
argentică, aceasta apărând doar perivascular. Celulele
tumorale s-au dispus sub diferite variante
arhitecturale, de cele mai multe ori într-o tumoră
apărând mai multe aspecte combinate. Cel mai
frecvent subtip a fost cel microfolicular, întâlnit în 7
cazuri (58,33%), urmat de cel difuz, în 6 cazuri (50%),
cel macrofolicular, întâlnit în 5 cazuri (41,66%), cel
trabecular în 4 cazuri (33,33%), cel giriform în 2
cazuri (16,66%). Printre aceste celule tumorale de
granuloasă s-au putut observa şi celule tecale şi
fibroblastice, în cele mai multe cazuri constituind o
componentă minoră (sub 10 % din tumoră) dar în 2
cazuri reprezentând 60, respectiv 70% din tumora
respectivă, iar componenta de celule de granuloasă
fiind foarte dificil de identificat. În unele arii ale
tumorilor respective, celulele tecale şi fibroblastice
aveau aspect luteinizat. Aceste două cazuri au avut
macroscopic aspect predominant chistic (Fig.2.). În
unul dintre cazuri, componenta fibrotecală s-a asociat
cu aspect microfolicular iar în al doilea caz cu un
aspect macrofolicular al componentei formată din
celule de granuloasă (Fig.3., Fig.4.).
Fig. 2. Aspect macrofolicular al componentei formată
din celule de granuloasă, Hematoxilină-eozină
Fig. 3. Celulele tumorale de granuloasă formând
macrofoliculi, Hematoxilină-eozină
243
Fig.4. Aspect macrofolicular asociat cu o componentă
majoră fibrotecală, în mare parte luteinizată,
Hematoxilină-eozină
Fig.5. Componentă fibrotecală cu numeroşi corpi
psamomatoşi, Hematoxilină-eozină
De asemenea, în aceste 2 cazuri, s-au observat
numeroase focare de calcificare sub forma corpilor
psamomatoşi (Fig.5.).
În jurul celulelor tecale, reţeaua de reticulină este
evidentă şi înconjură fiecare celulă în parte. În ceea ce
priveşte examinările imunohistochimice, atât celulele de
granuloasă cât şi cele tecale au fost pozitive la Vimentină,
Calretinină, Inhibină (Fig.6., Fig.7., Fig.8., Fig.9).
Fig.6. Celulele tumorale de granuloasă pozitive la
Inhibină