Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

More documents

Recommendations

Info

Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005) disponibilă pentru un număr relativ redus din multitudinea de produse farmaceutice. Din aceste motive identificarea şi diagnosticarea paraclinică a agentului implicat sau nu în reacţia tip I rămâne un deziderat. Testele de laborator care pot confirma activarea mastocitelor este utilă pentru a evidenţia faptul că a avut loc o recţie de tip alergic: nivelul histaminei serice atinge un maxim la 5 minute în anafilaxie şi descreşte după 30 de minute, triptaza serică are un nivel maxim la 1 oră şi revine la nivelul bazal în 2-4 ore. Contextul clinic alături de cel paraclinic este mai sugestiv pentru celelalte tipuri de reacţii dehipersensibilitate. În concluzie, diagnosticul de hipersensibilitate la medicamente este în mod obişnuit unul bazat pe judecata clinică pentru că teste de confirmare specifice medicamentului sunt dificile. Tab. 5 - Criteriile generale de diagnostic pentru reacţiile de hipersensibilitate medicamentoase 1. Simptomatologia pacientului corespunde cu o reacţie imunologică indusă medicamentos 2. Pacientului i s-a administrat un medicament care poate determina asemenea simptome 3. Secvenţa de timp de la administrarea drogului până la apariţia simptomelor corespunde cu o reacţie la medicament 4. Alte cauze ale simptomatologiei sunt excluse 5. Datele de laborator susţin un mecanism imunologic care să explice reacţia la medicament Concluzii Deşi termenul de reacţie alergică la medicamente este cel mai des folosit în denumirea evenimentelor neplăcute, uneori chiar dramatice legate de administrarea unor droguri , acesta nu reflectă întotdeauna realitatea fiziopatologică. Reacţiile alergice, cele de hipersensibilitate au ca element definitoriu mecanismul imun de producere şi formularea acestui diagnostic în practica curentă trebuie să se bazeze pe criteriile clinice şi paraclinice menţionate. Dacă acestea nu sunt dovedite probabil este mai corectă formularea de " reacţii adverse postmedicamentoase " atrăgând astfel atenţia la acordarea unei griji suplimentare la prescrierea medicaţiei acestor pacienţi. Bibliografie 1. Adkinson NF jr Risk factors for drug allergy. J. Alergy Clin Immunol 1984, 74: 567-72 2. Bayard PJ, Berger TG, Jacobson MA. Drug hypersensitivity reactions and human immunodeficiency virus disease. J Acquir Immune Defic Syndr 1992, 5:1:1237-57 3. Blanca Gomez M, Torres MJ, Mayorga C. Immediate allergic reactions to betalactams:facts and contoversis. Curr Opin Allergy Clin Immunol 2004, 4:261-266 4. Cetinkaya F, Cag Y. Penicillin sensitivity among children without a positive history for penicillin allergy. Pediatr Allergy Immunol 2004, 15:278-280 5. Demoly P. Drug hypersensitivity-allergy passion. Allergy, 2006, 61, 8:907-909 6. Ditto AM. Drug allergy. In :Grammer LC, Greenberger PA, eds Patterson’s Allergic disease. 6 th ed. Philadelphia, Lippincott Williams&Wilkins, 2002, 295 7. Descamps V, Valance A, Edlinger C. Association of human herpes virus 6 infection with drug reaction with eosinofilia and systemic symptoms. Arch Dermatol 2001, 137:301-304 8. De Weck AL. Pharmacologic and immunochemical mechanism of drug hypersensitivity. Immunol Allergy Clin North AM, 1991, 11:461-474 9. Edwards IR, Aronson JK. , Adverse drug reactions:definition, diagnosis and management. Lancet 2000, 356 :1265-1259 10. Gruchazada R. , Sheperd C. Adverse drug reaction. Ann. Allergy, 1999, 83, 124-128 11. Gomes Er, Demoly P. Epidemiology of hypersensitivity drug reactions. Curr Opinion Allergy Clin immunol, 2005, 5, 309-316 12. Hunziker T. , Bruppacher R, Kuenzi UP. Classification of ADRs:a proposal for harmonization and differentiation based on the experience of the Comprehensive Hospital Drug Monitoring Bern/St. gallen, 1974-1993. Pharmacoepidemiol Drug safe 2002, 11:159-163 13. Jick H. Adverse drugs reactions:the magnitude of the problem. J Allergy Clin Immunol, 1984, 74:555-557 14. Johansson SG, Bieber T, Dahl R. Revised nomenclature for allergy for global use: report of the Nomenclature Review Committee of the World Allergy Organization, October 2003 15. Lazarou J, Pomeranz BH, Corey PN. Incidence of adverse drug reactions in hospitalized patients:a meta-analysis of prospective studies. JAMA, 1998, 279, 1200-1205 16. Lang DM, Alpern MB. Increased risk for anaphylactoid reaction from contrast media in patients on beta-adrenergic blockers or with asthma. Ann Intern Med 1991, 115:270- 276 17. Petri M, Allbritton J. Antibiotic allergy in systemic lupus erythematosus:a case control study. J Reumathol, 1992, 19:265-269 18. Riedl MA, Casillas AM. Adverse drug reactions:types and treatment options. American Family Physician, 2003, 69, 9: 19. Shazo RD, Nelson HS. An approach to the patient with a history of local anesthetic hypersensitivity experience with 90 patients. J allergy Cllin Immunol 1979, 63;387-394 20. Torres MJ, Romano A, Mayorga C. Diagnostic evaluation of a large group of patients with immediate allergy to penicillins:the role of skin testing. Allergy, 2001, 56:850- 856 275
Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005) INCIDENTE ŞI COMPLICAŢII ALE ANALGEZIEI EPIDURALE CU MORFINĂ LA PACIENTUL SUPUS TORACOTOMIEI Lucian BĂILĂ 1, R. BENCZE 2, Mircea CHIOREAN 1 1 - Disciplina Terapie Intensivă, UMF Tg.Mureş, 2 - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş Rezumat Am efectuat un studiu prospectiv pe un număr de 284 de pacienţi propuşi pentru diverse intervenţii chirurgicale prin abord toracic. S-a practicat tehnica anesteziei combinate (epidurală+generală), după prealabila inserţie a unui cateter epidural la nivel toracic înalt. Postoperator s-a administrat morfină pe cateterul epidural, la intervale fixe (12 ore) în doză de 30 µg/kgc. În cazul insuficienţei analgeziei, aceasta a fost suplimentată cu bupivacaină 0,25%, 4 ml, pe cale epidurală. Incidentele şi complicaţiile legate de inserţia cateterului (plasare intravasculară accidentală 2,5%, insuccesul inserţiei acestuia 3,2%, puncţia accidentală a durei 0,7%, durerile de spate postoperatorii la distanţă 8,33%) şi efectele secundare atribuibile morfinei (prurit 11,6%, greţuri şi vărsături 13,3%, depresia respiratorie tardivă 0,35%, somnolenţa 27,5%, analgezia insuficientă 9,16%) sunt prezentate şi discutate în corelaţie cu datele oferite de literatura de specialitate. Doza de morfină utilizată (în medie 2 mg la adult) oferă o bună analgezie chiar după intervenţii agresive cum sunt cele din chirurgia toracică şi determină o incidenţă şi o gravitate mai scăzută a efectelor secundare; poziţionarea toracică înaltă a cateterului oferă avantajul posibilităţii suplimentării analgeziei şi al unei anestezii intraoperatorii de calitate. Summary 284 patients sheduled for various thoracic interventions were included in a prospective study. A combined technique (epidural+general anesthesia) was used after previous insertion of an epidural catheter at high thoracic level. Morphine was administred epidurally at 12 hours interval, 30 µg/kgc. If analgesia was not sufficient, this was supplemented with bupivacaine 0.25%, 4 ml, epidurally. Complications and incidents in relation with catheter insertion (intravascular placement 2.5%, failure of insertion 3.2%, accidental dural puncture 0,7%, postoperative back pain 8.33%) and secondary effects of epidural morphine (pruritus 11.6%, nausea and vomiting 13.3%, respiratory depression 0.35%, somnolence 27,5%, insufficient analgesia 9,16%) are presented and discussed. 2 mg of epidural morphine offer a good analgesia after aggressive (thoracic) procedures and decrease the incidence and gravity of secondary effects. High thoracic positioning of epidural catheter has the advantage of suplementary regional analgesia during and after surgical thoracic procedure. Kez words: morphine, thoracic epidural, analgesia Introducere Analgezia postoperatorie constituie unul din obiectivele de bază ale tratamentului în perioada imediat următoare intervenţiei chirurgicale, iar cuparea durerii postoperatorii este nesatisfăcătoare la mai mult de 60% dintre pacienţi (24). Durerea posttoracotomie este una dintre cele mai neplăcute experienţe dureroase postoperatorii cunoscute (22), iar eforturile făcute pentru combaterea sa sunt pe deplin justificate. Din multitudinea de tehnici utilizate (8), administrarea epidurală a opioidelor, a morfinei în special, se detaşează prin simplitate şi eficacitate. Deşi plasarea unui cateter epidural la nivel toracic înalt pare riscantă la prima vedere, studii pe mii de cazuri (31) demonstrează relativa siguranţă a acestei manevre. Prezenta evaluare a tehnicii analgetice utilizând morfina administrată la nivel epidural toracic înalt, este un studiu clinic prospectiv, efectuat pe un număr de 284 de cazuri, pe care îl considerăm suficient pentru a releva principiile de utilizare ale acestei tehnici, incidentele şi complicaţiile care pot să apară în cursul practicării ei. Material Un număr de 284 de pacienţi, cu vârste între 4 şi 86 de ani, au fost propuşi pentru diverse intervenţii chirurgicale prin toracotomie, în perioada 1 martie 1998– 1 martie 2005. Amploarea tuturor acestor intervenţii chirurgicale a fost considerată mare. Riscul anestezic evaluat preoperator pe scala ASA a fost cuprins între 1 şi 4. Anestezia combinată (epidurală + generală) a fost practicată şi în cazul bolnavilor cu afecţiuni cardiace (NYHA 3-4), considerându-se că scăderea presiunii arteriale după administrarea anestezicului local poate fi prevenită eficace (v. mai jos), iar blocul simpatic toracic creşte debitul sanguin coronarian (6). Bronhopneumopatia cronică obstructivă nu a constituit o contraindicaţie pentru anestezia epidurală întrucât datele din literatură nu citează accidente majore (32). Tehnica anestezică utilizată a fost anestezia combinată (epidurală+generală). După o premedicaţie efectuată cu minimum 30 de minute preoperator, constând din 5 mg midazolam, s-a introdus un cateter venos central 14-16G, prin abord jugular median sau posterior. Ulterior a fost plasat cateterul epidural de dimensiuni 18G prin ac Tuohy, după anestezie locală prealabilă; 276
Page 2 and 3:
Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 4 and 5:
Page 6 and 7:
Page 8 and 9:
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
kg/ha 160 140 120 100 80 60 40 20 0
Page 18 and 19:
Suprafata-mii hectare Substanta act
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
140 120 100 80 60 40 20 0 Satu Mare
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Nr. Crt. Satu Mare - Studii şi Com
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Nr. crt. Satu Mare - Studii şi Com
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Anexa - I Satu Mare - Studii şi Co
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226: Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 275: Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 327 and 328:
Page 329 and 330:
Page 331 and 332:
Page 333 and 334:
Page 335 and 336:
Page 337 and 338:
Page 339 and 340:
Page 341 and 342:
Page 343 and 344:
Page 345 and 346:
Page 347 and 348:
Page 349 and 350:
Page 351 and 352:
Page 353 and 354:
Page 355 and 356:
Page 357 and 358:
Page 359 and 360:
Page 361 and 362:
Page 363 and 364:
Page 365 and 366:
Page 367 and 368:
show all

Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?