Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare
Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare
Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Satu</strong> <strong>Mare</strong> – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005)<br />
timp de 12 şi 24 de luni între programele de screening<br />
mamografic, s-a observat aproape o dublare a<br />
numǎrului de cazuri dacǎ programele de screening<br />
mamografic s-au derulat la interval de 2 ani ; de<br />
asemenea, densitatea crescutǎ a sânilor a redus<br />
sensibilitatea screeningului mamografic.<br />
Accesul redus la examenul mamografic (anumite arii<br />
geografice), lipsa informaţiei, receptivitatea scǎzutǎ<br />
faţǎ de aceastǎ metodǎ de diagnostic determinǎ<br />
creşterea incidenţei a cancerului mamar, stadiu<br />
avansat şi prezenţa matastazelor ganglionare la<br />
momentul diagnosticului. Implementarea<br />
screeningului mamografic reduce numǎrul cancerelor<br />
mamare diagnosticate în stadiu avansat.<br />
Screeningul mamografic constǎ în efectuarea a 4<br />
clişee în 2 incidenţe standard pentru fiecare sân; se<br />
utilizeazǎ doze mici de radiaţii X iar costul mediu este<br />
relative scǎzut. În cazul depistǎrii prin screening a<br />
unei anomalii suspecte, diagnosticul mamografic<br />
implicǎ costuri mai mari în comparaţie cu screeningul.<br />
Pentru stabilirea unui protocol tipizat de interpretare<br />
şi diagnostic Colegiul American de Radiologie (ACR)<br />
a întocmit un sistem de clasificare a imaginilor<br />
mamografice în 5 categorii în funcţie de gradul de<br />
suspiciune (the Breast Imaging Reporting and<br />
Database System, pe scurt BI-RADS) :<br />
- scorul 0 indicǎ necesitatea investigaţiilor imagistice<br />
suplimentare<br />
- scorul 1: fǎrǎ anomalii vizibile<br />
- scorul 2: anomaliile au aspect tipic benign<br />
- scorul 3: anomalie foarte probabil benignǎ,<br />
recomandându-se urmǎrirea pe termen scurt (9)<br />
- scorul 4 : anomalie suspectǎ ; se recomandǎ<br />
biopsie<br />
- scorul 5 : aspect înalt sugestiv pentru malignitate<br />
Leziunile cu scor 4 şi 5 trebuie verificate<br />
histopatologic – fie prin puncţie-biopsie, fie prin<br />
reperaj preoperator urmat de excizie chirurgicalǎ(10).<br />
Puncţia biopsie tisularǎ (PBT) dirijatǎ mamografic sau<br />
ecografic reprezintǎ o alternativǎ de diagnostic pentru<br />
biopsia excizionalǎ.<br />
Fig.1. Screening mamografic: carcinom ductal invaziv<br />
grad II de malignitate. Antecedente heredo-colaterale:<br />
sora pacientei (cancer mamar)<br />
363<br />
Fig. 2. Screening mamografic (detaliu): carcinom<br />
ductal invaziv grad II de malignitate<br />
Mamografia digitalǎ şi Imagistica prin Rezonanţǎ<br />
Magneticǎ (IRM) optimizeazǎ diagnosticul cancerului<br />
mamar la femeile cu sânii denşi. Pe baza unui studiu<br />
de screening mamografic extins pe o perioadǎ de 16<br />
ani, cu examinarea a peste 280000 de femei anual, în<br />
28% din cancerele mamare s-a constatat asocierea cu<br />
densitatea crescutǎ (≥ 50%) a sânilor. Într-un alt<br />
studiu, screeningul mamografic a demonstrat o<br />
sensibilitate de 80% în depistarea cancerului mamar la<br />
femeile cu sâni predominant grǎsoşi şi numai de 30%<br />
în rândul femeilor cu sâni cu densitate crescutǎ.<br />
Mamografia digitalǎ reprezintǎ unul din progresele<br />
recent înregistrate de tehnica medicalǎ ; filmul<br />
radiologic este înlocuit cu un receptor numeric,<br />
achiziţia imaginii este mai rapidǎ şi rezoluţia de<br />
contrast mai bunǎ. Oferǎ avantajul timpului mai scurt<br />
de examinare, ceea ce permite efectuarea unui numǎr<br />
mai mare de mamografii / zi, iar dozele de iradiere<br />
sunt mai reduse. Unele studii sugereazǎ posibilitatea<br />
reducerii dozelor de iradiere cu pânǎ la 50%. Oricum,<br />
în ceea ce priveşte mamografia convenţionalǎ, dozele<br />
de iradiere sunt foarte scǎzute şi nu reprezintǎ un risc<br />
pentru paciente.<br />
Ecografia, IRM şi medicina nuclearǎ sunt metode<br />
imagistice moderne, care au înregistrat în ultimii ani<br />
progrese semnificative în diagnosticul patologiei<br />
mamare.<br />
Ecografia este utilizatǎ frecvent pentru evaluarea<br />
anomaliilor mamare depistate la examenul clinic sau<br />
prin screening mamografic, stabilind rapid caracterul<br />
lichidian sau solid al leziunii.<br />
Cu toate cǎ ecografia nu este recunoscutǎ ca<br />
examinare de rutinǎ în cadrul programelor de<br />
screening, ea poate fi utilǎ în practica curentǎ ca<br />
metodǎ complementarǎ screeningului mamografic<br />
pentru depistarea leziunilor nepalpabile, în particular a<br />
cancerelor mamare oculte (mamografii fals negative)<br />
la femeile cu sâni denşi. Focarele de microcalcificǎri<br />
reprezintǎ frecvent primul semn de cancer mamar.