Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005)
face de către Institutul Naţional de Cercetare
- Dezvoltare în Sănătate,
- indicele de case - mix
- tariful pe caz ponderat stabilit pentru anul în
curs;
2. regularizarea trimestrială se face în funcţie
de:
- numărul total de cazuri externate, raportate
şi validate, pentru perioada de la începutul
anului până la sfârşitul trimestrului respectiv;
- indicele de case - mix realizat în perioada de
la începutul anului până la sfârşitul
trimestrului respectiv;
- tariful pe caz ponderat stabilit pentru anul în
curs.
- coeficientul k al cazurilor extreme (ca durată
de spitalizare). Acest coeficient se calculează
trimestrial de Institutul Naţional de
Cercetare - Dezvoltare în Sănătate pe baza
cazurilor externate raportate şi validate
pentru perioada de la începutul anului până
la sfârşitul trimestrului respectiv.
Situaţii particulare
În situaţia în care numărul de externări realizat
corespunzător patologiei care necesită internare în
regim de spitalizare continuă este mai mare cu
maximum 5% decât cel contractat, decontarea
numărului de externări ce depăşeşte numărul de
externări contractat se face numai dacă numărul de
servicii medicale acordate în regim de spitalizare de zi
a scăzut şi contravaloarea acestora este mai mică sau
egală cu suma ce urmează a fi decontată pentru
numărul de cazuri externate ce a depăşit numărul de
cazuri contractate.
În situaţia în care numărul de externări realizat,
corespunzător patologiei care necesită internare în
regim de spitalizare continuă, este mai mic decât cel
contractat, iar numărul de servicii medicale acordate
în regim de spitalizare de zi a crescut proporţional,
numărul de servicii medicale acordate în regim de
spitalizare de zi ce depăşeşte numărul de cazuri
externate contractate, se decontează la tariful pe
serviciu medical negociat, majorat cu 5%, cu
încadrarea în bugetul aprobat şi alocat al spitalului.
În situaţia în care atât numărul de externări realizat
corespunzător patologiei care necesită internare în
regim de spitalizare continuă, cât şi cel corespunzător
serviciilor medicale acordate în regim de spitalizare de
zi este mai mic decât numărul de externări respectiv
servicii medicale acordate în regim de spitalizare de zi,
decontarea se face la nivelul realizat.
În situaţia în care atât numărul de externări realizat
corespunzător patologiei care necesită internare în
regim de spitalizare continuă, cât şi cel corespunzător
serviciilor medicale acordate în regim de spitalizare de
zi este mai mare decât numărul de externări respectiv
servicii medicale acordate în regim de spitalizare de zi
contractat, se acceptă la decontare o depăşire de
maximum 5% a numărului de externări respectiv
servicii medicale acordate în regim de spitalizare de zi.
349
Casele de asigurări de sănătate pot accepta la
decontare aceste depăşiri dacă spitalul/secţiile au luat
decizia de creştere a numărului de internări, după
epuizarea posibilităţii de înscriere pe listele de
aşteptare a cazurilor programabile şi dacă creşterea
numărului de cazuri realizate se regăseşte în reducerea
numărului de cazuri contractate din alte spitale/secţii
din judeţul respectiv, iar această depăşire se
încadrează în fondurile alocate asistenţei medicale
spitaliceşti la nivelul caselor de asigurări de sănătate
respective.
b. Serviciile medicale pentru care plata se
face pe bază de tarif pe zi de spitalizare se decontează
în funcţie de numărul de cazuri externate realizat în
limita numărului de cazuri contractat şi de durata
optimă de spitalizare sau, după caz, durata efectiv
realizată.
Trimestrial se fac regularizări şi decontări în funcţie de
numărul de externări realizate cumulat de la începutul
anului până la sfârşitul trimestrului respectiv şi tariful
pe zi de spitalizare, ţinându-se seama de cazurile
contractate.
Serviciile medicale pentru care plata se face pe bază
de tarif pe zi de spitalizare se decontează ţinându-se
seama de durata optimă de spitalizare stabilită de
comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii; în
situaţia în care durata medie de spitalizare realizată de
spitale/secţii este mai mare sau mai mică decât cea
optimă, casele de asigurări de sănătate decontează
serviciile medicale spitaliceşti la valoarea prevăzută
pentru durata optimă; în situaţia în care asiguratul este
transferat în aceeaşi unitate sanitară, de la o secţie la
alta de acelaşi profil, spitalul va raporta în vederea
decontării un singur caz rezolvat, luându-se în calcul
durata optimă de spitalizare pentru specialitatea
respectivă.
În situaţia în care suma aferentă depăşirii duratei
optime de spitalizare pe o secţie nu este compensată
de suma corespunzătoare reducerii duratei optime de
spitalizare la celelalte secţii, casele de asigurări de
sănătate pot deconta diferenţa care nu a fost
compensată dacă depăşirea este justificată şi se
încadrează în fondurile alocate asistenţei medicale
spitaliceşti la nivelul casei de asigurări de sănătate
respective.
c. Tariful pe tipuri de servicii medicale
spitaliceşti 9 se negociază între spitale şi casele de
asigurări de sănătate, cu încadrarea în bugetul stabilit
şi aprobat spitalului.
Spitalele suportă din bugetul de venituri şi cheltuieli
suma aferentă serviciilor hoteliere (cazare standard şi
masă la nivelul alocaţiei de hrană) pentru însoţitorii
copiilor bolnavi în vârstă de până la 3 ani precum şi
pentru însoţitorii persoanelor cu handicap grav.
Asiguraţii suportă valoarea serviciilor hoteliere (cazare
şi/sau masă) cu un grad ridicat de confort, peste
confortul standard, acordate la cererea acestora. Prin
confort standard, în ceea ce priveşte cazarea, se
9 Ordinul MS nr. 440/2003