Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

More documents

Recommendations

Info

Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005) 178421.65 0.34 51.28 Merhei 80 Staurosira construens 144218.43 0.64 42.86 Isac var. venter 482242 0.91 71.79 Merhei 81 Staurosirella pinnata 19872.01 0.06 34.21 Roşu 82 Stephanodiscus binderanus 555283.98 5.85 50 Uzlina 9110537.6 17.13 89.74 Merhei 3484925 10.63 89.47 Roşu 83 Stephanodiscus hantzschii 2901519.69 30.54 97.06 Uzlina 450086.8 5.1 77.14 Nebunu 5530109.24 24.43 100 Isac 84 Stephanodiscus neoastrea 59401.34 0.63 61.76 Uzlina 17698.14 0.2 31.43 Nebunu 85 Stephanodiscus parvus 141690.77 1.49 58.82 Uzlina 207351.3 2.35 68.57 Nebunu 86 Surirella angusta 19688.44 0.22 31.43 Nebunu 13964.06 0.15 52.94 Uzlina 87 Surirella brebissonii 30522.81 0.35 45.71 Nebunu 11565.17 0.05 25.71 Isac 88 Surirella minuta 9870.29 0.1 41.18 Uzlina 2699.54 0.01 28.57 Isac 89 Thalassiosira visurgis 13036.53 0.15 28.57 Nebunu 90 Thalassiosira weissflogii 81059.46 0.92 48.57 Nebunu 91 Thalassiosira sp. 11325.21 0.03 26.32 Roşu 42700.67 0.45 58.82 Uzlina 2367183 7.22 84.21 Roşu 92 Ulnaria ulna var. ulna 88887.11 1.01 68.57 Nebunu 51807.17 0.23 82.86 Isac 212200.66 0.4 69.23 Merhei 142021.95 1.5 64.71 Uzlina 289588.6 0.88 39.47 Roşu 93 Ulnaria ulna var. acus 142195.2 1.61 57.14 Nebunu 515819.58 2.28 80 Isac 526121.67 0.99 69.23 Merhei Contribuţia acestor specii la realizarea biomasei fitoplanctonice totale este în strânsă legătură cu volumele celulare ale speciilor respective, ea putând fi nesemnificativă datorită volumului lor mic, chiar şi în cazul în care se înregistrează densităţi numerice foarte ridicate. În felul acesta, impactul avut de înfloririle cu diatomee asupra bazinului acvatic este mult mai mic, comparativ cu cel produs de dezvoltarea excesivă a algelor albastre. Investigaţiile de teren, corelate cu rezultatele analizelor chimice au arătat că lacurile luate în studiu nu au în apropiere o sursă de poluare. Prin urmare, în această zonă nu apar deversări accidentale a unor produşi chimici, care să poată influenţa în mod direct relaţia dintre specie şi abundenţă în cadrul populaţiilor de diatomee din Delta Dunării. În conformitate cu, informaţiile provenite din sursele bibliografice la care s-au adăugat rezultatele proprilor investigaţii se pot trage anumite concluzii. Creşterea 25 cantităţii de nutrienţi în Delta Dunării a determinat de-a lungul timpului o creştere a abundenţei numerice a algelor albastre (Oltean, 1971, 1977; Oltean şi Nicolescu, 1988). Acest proces a condus la schimbări ale condiţiilor de viaţă şi prin urmare, dezvoltarea populaţiilor de diatomee a fost influenţată prin: - modificări în structura calitativă a populaţiilor de diatomee. Investigaţiile efectuate înainte de accentuarea fenomenului de eutrofizare au arătat că speciile Fragilaria crotonensis, Asterionella formosa şi Diatoma tenuis deţineau cea mai mare pondere numerică în ecosistemele acvatice ale deltei. Spre deosebire de această perioadă pe baza rezultatelor obţinute am făcut constatarea că structura cantitativă a populaţiilor de diatomee s-a modificat în sensul că, speciile menţionate au fost înlocuite de speciile de Staurosira beroliensis, Staurosira construens şi Fragilaria capucina.
Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005) - apariţia unor substanţe şi factori de creştere sau a unor substanţe cu caracter antibiotic asupra populaţiilor de diatomee (Péterfi şi Ionescu 1976). Efectul inhibitor puternic asupra dezvoltării diatomeelor apare în momentul descompunerii macrofitelor acvatice, respectiv în timpul dezvoltării explozive a cianofitelor (Werner, 1977) diminuarea înfloririlor algale generate de diatomee în favoarea înfloririlor cu cianoficee. Densitatea numerică ridicată a speciilor de diatomee centrice (Aulacoseira granulata, Aulacoseira italica, Cyclotella meneghiniana şi Stephanodiscus hantzschii) capabile să formeze colonii sub formă de lanţuri, a speciilor penate de dimensiuni mari de Diatoma tenuis, Ulnaria ulna şi Asterionella formasa sau a celora care formează colonii filamentoase Staurosira beroliensis şi Staurosira construens se datorează incapacităţii fiziologice a zooplanctonului de a se hrăni cu acestea. Odată stabilită mărimea populaţiilor de diatomee s-a putut aprecia atât modul în care aceasta variază în timp, cât şi similarităţile existente între cele cinci lacuri analizate. Analiza populaţiilor de diatomee prin evaluarea mărimii acestora şi a modificărilor în timp la care sunt supuse, are o semnificaţie fundamentală pentru aprecierea stării ecologice a ecosistemelor acvatice cărora le aparţin. În perioada analizată am constatat că în cazul lacurilor de mică adâncime ale Deltei Dunării, turbiditatea, vegetaţia acvatică şi zooplanctonul pot influenţa puternic mărimea populaţiilor de diatomee. Turbiditatea ridicată a apei în lacurile din apropierea braţelor Dunării (de exemplu lacul Uzlina) a îngreunat dezvoltarea diatomeelor planctonice, înregistrându-se valori ale densităţii medii multianuale mai mici decât în lacurile care se află la o distanţă mai mare de braţele Dunării Vegetaţia acvatică extrem de abundentă (de exemplu, situaţie întâlnită în lacul Nebunu) exercită o presiune ridicată asupra dezvoltării diatomeelor planctonice. Natura acestei presiuni constă atât într-o competiţie directă pentru aceiaşi nutrienţi, cât şi intr-una indirectă prin favorizarea dezvoltării speciilor epifite în defavoarea celor planctonice. Cu toate că, producţia primară perifitică şi cea planctonică sunt în mod obişnuit direct proporţionale, datele bibliografice au arătat că în cazul înfloririlor raporturile dintre acestea se pot schimba (Péterfi şi Ionescu 1976, Werner, 1977). În urma analizei comparative a densităţii numerice anuale s-au stabilit minimele şi maximele dezvoltate de populaţiile de diatomee pe parcursul investigaţiilor (Tab. 2.) În acest sens, s-a putut observa că cele mai mici valori ale densităţii numerice ale diatomeelor apar în lacurile Nebunu şi Uzlina. Diferenţele de la un an la altul în structura cantitativă a populaţiilor de diatomee din lacurile Nebunu şi Uzlina sunt mult mai mici, comparativ cu cele din lacurilor Isac, Roşu şi 26 Merhei. În lacurile Merhei şi Roşu au fost înregistrate cele mai mari valori ale densităţii medii multianuale. Este de remarcat faptul că în cadrul asociaţiilor fitoplanctonice, speciile de diatomee centrice şi-au menţinut poziţia dominantă indiferent dacă lacul a fost sau nu bogat în vegetaţie, respectiv a fost sau nu influenţat de turbiditate. S-a constatat de asemenea că, numărul speciilor dominante (între 5,1 – 10%) şi eudominante (> de 10,1%) din lacurile analizate este următoarea: 3 specii în lacul Uzlina (Stephanodiscus hantzschii → Cyclotella meneghiniana → S. binderanus) ; 3 specii în lacul Isac (Cyclotella meneghiniana → Stephanodiscus hantzschii → Aulacoseira granulata) ; 4 specii în lacul Merhei (Staurosira beroliensis → Aulacoseira granulata → Stephanodiscus hantzschii → Cyclotella meneghiniana) ; 5 specii în lacul Roşu (Aulacoseira granulata → Cyclotella meneghiniana → Stephanodiscus hantzschii → Diatoma tenuis → Ulnaria ulna var. ulna) ; 6 specii în lacul Nebunu (Cyclotella meneghiniana → C. atomus → Nitzschia palea → Staurosira construens → Fragilaria capucina var. capucina → Stephanodiscus hantzschii) Analiza de similitudine permite compararea oricărui parametru al structurii ecologice, a dinamicii sau a funcţiilor acestuia. Prin urmare, variaţia cantitativă a populaţiilor de diatomee din lacurile Isac, Uzlina, Roşu, Merhei şi Nebunu a fost folosită pentru a realiza analiza comparativă a lacurilor în vederea realizării unei încadrări tipologice a acestora. Pe baza variaţiei densităţii numerice a diatomeelor, prin utilizarea coeficientul de similaritatea Bray Curtis s-a stabilit în ce măsură lacurile analizate au caracteristici comune. Din analiza relaţiilor de similaritate (Fig. 1.) s-a putut observa că: cea mai ridicată similaritate în ceea ce priveşte variaţia numerică a diatomeelor există între lacurile Isac şi Roşu. Asemănarea în ceea ce priveşte variaţia densităţilor numerice de diatomee din lacul Uzlina cu a celorlalte lacuri analizate este evidenă, deşi acestea dezvoltă cele mai mici valori ale densităţii numerice medii multianuale. Valorile înregistrate au fost aproximativ egale cu cele din lacul Nebunu, cu toate că turbiditatea şi nu vegetaţia a influenţat atingerea acestor valori. Analiza comparativă a densităţilor numerice medii anuale (Fig. 2.) a scos în evidenţă faptul că, populaţiile de diatomee au înregistrat cele mai ridicate valori medii anuale în lacul Merhei în anul 1996. Dezvoltarea explozivă a diatomeelor din lacul Merhei a fost de aproximativ 20 ori mai mare faţă de cea din lacul Uzlina. Specia care a înregistrat cele mai ridicate valori ale densităţii medii multianuale fiind Staurosira beroliensis (71 x 10 6 ind/l). Ulterior am constatat că, în lacul Merhei au avut loc transformări radicale la nivelul populaţiilor de diatomee. Cu toate acestea, analiza factorilor fizico-chimici arată că nu avut loc variaţii care să poată justifica apariţia unor astfel de modificări. Ca urmare, a acestui dezechilibru specia cea mai puternic afectată a fost Staurosira beroliensis. Aceasta a înregistrat în anul 1999 o valoare a densităţii
Page 2 and 3: Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 16 and 17: kg/ha 160 140 120 100 80 60 40 20 0
Page 18 and 19: Suprafata-mii hectare Substanta act
Page 56: Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 65 and 66: 140 120 100 80 60 40 20 0 Satu Mare
Page 77 and 78:
Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Nr. Crt. Satu Mare - Studii şi Com
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Nr. crt. Satu Mare - Studii şi Com
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Anexa - I Satu Mare - Studii şi Co
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
Page 305 and 306:
Page 307 and 308:
Page 309 and 310:
Page 311 and 312:
Page 313 and 314:
Page 315 and 316:
Page 317 and 318:
Page 319 and 320:
Page 321 and 322:
Page 323 and 324:
Page 325 and 326:
Page 327 and 328:
Page 329 and 330:
Page 331 and 332:
Page 333 and 334:
Page 335 and 336:
Page 337 and 338:
Page 339 and 340:
Page 341 and 342:
Page 343 and 344:
Page 345 and 346:
Page 347 and 348:
Page 349 and 350:
Page 351 and 352:
Page 353 and 354:
Page 355 and 356:
Page 357 and 358:
Page 359 and 360:
Page 361 and 362:
Page 363 and 364:
Page 365 and 366:
Page 367 and 368:
show all

Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?