Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

More documents

Recommendations

Info

Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005) Fig. 1: Aspectul macroscopic al tumorii ovariene drepte Diagnosticul histopatologic a fost de teratom chistic matur ovarian. Formaţiunea tumorală dreaptă era constituită dintr-o proliferare de celule tumorale rotunde sau cubice, cu citoplasmă moderată eozinofilă, nuclei rotunzi, uniformi, cu nucleoli distincţi, figuri mitotice rare. Aceste celule se dispuneau arhitectural sub formă de cuiburi, acini, trabecule sau mici grupuri înconujurate de o stromă fibroasă. Fig 2: Tumora ovariană dreaptă cu aspect architectural insular şi trabecular, Hematoxilină- Eozină Unele arii tumorale erau reprezentate de structuri glandulare de dimensiuni diferite delimitate de un epiteliu constituit din celule cu mucină intracitoplasmatică, cu aspect de celule în « inel cu pecete 239 Fig 3: Tumora ovariană dreaptă cu aspect architectural trabecular şi mucinos, Hematoxilină-Eozină Imunohistochimic, celulele tumorale au fost focal pozitive la reacţia pentru Cromogranină. Fig 4: Tumora ovariană dreaptă compusă din cellule tumorale positive la Cromogranină Diagnosticul definitiv a fost de tumoră carcinoidă ovariană primară de tip mixt (insular, trabecular şi mucinos). Discuţii Tumora carcinoidă ovariană poate fi primară sau metastatică. Cea primară este rară şi face parte din categoria teratoamelor monodermice (O.M.S. 2003) (3). Cel mai frecvent teratom monodermic este struma ovarii în timp ce tumora carcinoidă ocupă locul doi ca frecvenţă. Tumora carcinoidă apare cel mai frecvent în asociere la nivelul aceluiaşi ovar cu un chist dermoid
Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005) (85%), mai rar în formă pură (în 15% din cazuri) sau asociat cu struma ovarii (carcinoid strumal). În acest sens, se consideră că tumora carcinoidă primară ovariană se dezvoltă cel mai frecvent din diferenţierea monodirecţională a celulelor tumorale din cadrul unui teratom matur chistic, spre celule de tip neuroendocrin. Tumora carcinoidă ovariană apare mai frecvent în peri- şi postmenopauză. Clinic se asociază de obicei cu creşterea în dimensiuni a abdomenului şi durere. În cazul prezentat în această lucrare, pacienta de 47 ani s-a prezentat la ginecolog pentru durere abdominală asociată cu creşterea în dimensiuni a abdomenului şi astenie. Se poate asocia în 3-30% din cazuri cu sindromul carcinoid datorită secreţiei de serotonină care se varsă în sistemul cav, dar în cazul de faţă pacienta nu a prezentat simptome specifice sindromului carcinoid iar nivelul 5-HIAA detectat la nivel urinar imediat postoperator a fost normal. Macroscopic se prezintă ca o formaţiune tumorală unilaterală, cu diametrul sub 5 cm, fie sub forma unui nodul localizat în peretele unui chist dermoid fie, ca o tumoră independentă, solidă, cu suprafaţa netedă şi pe secţiune cu mici cavităţi chistice. Cazul prezentat în această lucrare a avut aspectul unei tumori unilaterale, solide dar s-a asociat cu prezenţa în ovarul controlateral a unui teratom matur chistic. Conform clasificării O.M.S., microscopic tumora carcinoidă ovariană primară se poate prezenta sub 5 forme: insulară, trabeculară, mucinoasă, carcinoid strumal şi mixtă (o combinaţie a acestor variante). Cel mai frecvent este tipul insular, reprezentând 26- 53% din cazuri. Într-un studiu efectuat la Mayo Clinic Rochester dintr-un număr total de 17 tumori ovariene carcinoide 53% au fost de tip insular, 29% trabecular şi 18% carcinoid strumal cu sau fără componentă de chist dermoid. În acest studiu nu a fost prezentată nici o tumoră de tip mixt. Tipul insular este constituit microscopic din cuiburi şi acini delimitaţi de celule rotunde sau poligonale, cu nuclei rotunzi, uniformi şi citoplasmă eozinofilă sau clară abundentă. Figurile mitotice sunt rare. La nivelul cuiburilor de celule tumorale se pot observa mici tubi delimitaţi de celule cilindrice şi care conţin în lumen o secreţie eozinofilă uneori calcificată. Atât în celulele care delimitează acinii cât şi cele care delimitează insulele tumorale se pot evidenţia granulaţii argentafine. Cuiburile de celule sunt înconjurate de o stromă fibroasă. Se pot observa zone formate din epiteliu respirator sau gastrointestinal. Tipul trabecular reprezintă 23-29% din cazuri şi este constituit dintr-o proliferare de celule tumorale cilindrice, nuclei alungiţi, nucleoli evidenţi, citoplasmă abundentă, eozinofilă. Aceste celule se dispun în unul sau două straturi sub formă de trabecule care se anastomozează între ele. În citoplasma celulelor tumorale se evidenţiază granulaţii argirofile şi argentafine. Aproape întotdeauna se asociază şi cu elemente teratomatoase. Tipul mucinos este mult mai rar, reprezentând doar 1,5% din tumorile carcinoide ovariene. Baker şi colab. au descris trei subtipuri : bine diferenţiat, atipic şi carcinomatos. Subtipul bine diferenţiat este constituit din glande tumorale sau acini de dimensiuni mici sau dilataţi chistic, delimitaţi de celule cubice sau columnare, cu nuclei uniformi, unele conţinând mucină intracitoplasmatic care produce un aspect de celule în “inel cu pecete” sau celule ce prezintă intracitoplasmatic granulaţii neuroendocrine caracteristice.Unele celule tumorale pot conţine atât mucină cât şi granulaţii caracteristice. Glandele tumorale “plutesc” în lacuri de mucină care disecă stroma. În subtipul atipic se observă glande tumorale dar şi aspecte cribriforme cu o stromă redusă între ele şi delimitate de celule cu atipie nucleară moderată. În subtipul carcinomatos se observă insule şi glande tumorale dar şi celule în « inel cu pecete » înconjurate de o stromă redusă şi formate din celule tumorale cu atipie nucleară marcată şi numeroase mitoze atipice. Carcinoidul strumal reprezintă 26-44% din cazuri. El este constituit din ţesut tiroidian, pozitiv imunohistochimic pentru tireoglobulină şi asociat în proporţii variabile cu aspecte de carcinoid de tip trabecular. În unele cazuri, celulele de tip neuroendocrin pot invada treptat componenta strumală, înlocuind celulele foliculare. Uneori însă tumorile au un aspect mixt, în care se recunosc toate cele patru tipuri microscopice descrise anterior, dar mai ales tipul trabecular şi insular. Într-un studiu publicat recent, tipul mixt a fost tipul cel mai rar întâlnit, 2 din 17 tumori carcinoide având acest aspect. Aunci când apare, tipul mixt se asociază cu un chist dermoid la nivelul aceluiaşi ovar. În cazul de faţă, la nivelul tumorii drepte au fost observate atât aspecte de tip insular cât şi trabecular şi mucinos bine diferenţiat. De aceea, tumora a fost diagnosticată ca şi un carcinoid ovarian mixt. Nu s-au observat elemente teratomatoase în cadrul tumorii drepte şi aceasta nu s-a dezvoltat în cadrul unui chist dermoid însă ea s-a asociat cu un teratom chistic matur la nivelul ovarului stâng. De aceea, originea tumorii nu este reprezentată în acest caz de diferenţierea monodirecţională a celulelor tumorale din cadrul unui teratom matur spre celule de tip neuroendocrin ci mai degrabă de celulele neuroendocrine care există în mod normal în stroma ovariană. Un studiu efectuat în ascest sens a evidenţiat prezenţa acestor celule la 6% din femeile normale, localizate în stroma ovariană la joncţiunea cortico-medulară şi prezentând argentafinie şi argirofilie. Din punct de vedere imunohistochimic, celulele tumorale sunt pozitive pentru Cromogranină, Sinaptofizină. Uneori pot fi evidenţiaţi hormoni precum serotonină, gastrină, peptid vasoactiv intestinal, insulină, glucagon, ACTH, somatostatin. În cazul prezentat în acest articol, examinările imunohistochimice au confirmat natura neuroendocrină a tumorii ovariene drepte, celulele tumorale din cadrul acesteia fiind pozitive pentru Cromogranină. Examinările imunohistochimice nu au vizat şi tumora ovariană stângă. Tumorile carcinoide ovariene au de obicei o evoluţie favorabilă, mai puţin de 5% din acestea se asociază cu metastaze (9). Într-un studiu efectuat în Japonia, din 329 cazuri, 57,4% au fost asociate cu un teratom chistic matur. Acestea au avut un diametru mai mic decât cele 240
Page 2 and 3:
Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 4 and 5:
Page 6 and 7:
Page 8 and 9:
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
kg/ha 160 140 120 100 80 60 40 20 0
Page 18 and 19:
Suprafata-mii hectare Substanta act
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
140 120 100 80 60 40 20 0 Satu Mare
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Nr. Crt. Satu Mare - Studii şi Com
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Nr. crt. Satu Mare - Studii şi Com
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Anexa - I Satu Mare - Studii şi Co
Page 187 and 188:
Page 189 and 190: Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 239: Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
Page 305 and 306:
Page 307 and 308:
Page 309 and 310:
Page 311 and 312:
Page 313 and 314:
Page 315 and 316:
Page 317 and 318:
Page 319 and 320:
Page 321 and 322:
Page 323 and 324:
Page 325 and 326:
Page 327 and 328:
Page 329 and 330:
Page 331 and 332:
Page 333 and 334:
Page 335 and 336:
Page 337 and 338:
Page 339 and 340:
Page 341 and 342:
Page 343 and 344:
Page 345 and 346:
Page 347 and 348:
Page 349 and 350:
Page 351 and 352:
Page 353 and 354:
Page 355 and 356:
Page 357 and 358:
Page 359 and 360:
Page 361 and 362:
Page 363 and 364:
Page 365 and 366:
Page 367 and 368:
show all

Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?