– nelinişte ridicată;– tulburări de concentrare şi atenţie;– durată îndelungată.Diferite tipuri de expunere plasează indivizii la un nivel ridicat de risc posttraumatic:– expunere la evenimente catastrofice;– contaminare toxică;– pierderea căminului sau a proprietăţii.De asemenea, starea de resemnare este o emoţie universală, dar pe care oamenii oexperimentează diferit. Experţii au identificat diverse situaţii legate de aceasta:– resemnare – proces psihic de regăsire a echilibrului ca urmare a unei pierderi suferite;– pierdere ireparabilă – stare care rezultă ca urmare a unei pierderi semnificative şi cuprindeun spectru larg de reacţii: emoţionale, cognitive, spirituale, comportamentale şi fizice. Esteo stare normală, o experienţă naturală, dar care traumatizează profund;– doliu – o expresie publică de împărtăşire a sentimentelor de tristeţe;– resemnare anticipată – experienţă care apare înaintea unei pierderi aşteptate, o proiecţie areacţiilor emoţionale, înainte de pierderea propriu-zisă.Resemnarea presupune:– acceptarea realităţii, rezultată ca urmare a pierderii suferite;– experienţa durerii cauzată de resemnare;– adaptarea la alte condiţii (de regulă, nedorite);– recăpătarea de noi energii emoţionale pentru relaţii interpersonale.Comunicarea efectivă înseamnă multiplicarea de resurse pe timpul unei situaţii de urgenţăsau criză. Multe dintre comportamentele individuale sau comunitare necorespunzătoare pot fiprevenite, printr-o comunicare eficientă. Fiecare criză are propriul bagaj psihologic, atât la nivelulcomunicatorilor, cât şi la nivelul publicului. Este necesară o anticipare a stresului pe care publicul îlexperimentează şi aplicarea de strategii corespunzătoare pentru comunicarea riscului, asigurându-seun management al acestui stres. Comunicarea riscului este un instrument complet şi legitim derăspuns şi restabilire ca orice altă resursă utilizată într-o situaţie de urgenţă. Şi aceasta nu este oîncercare de terapie psihologică în masă. Este o abordare rezonabilă şi matură a comunicării prinselecţia mesajelor, emiţătorilor şi metodelor de transmitere.BIBLIOGRAFIE:1. Bîldea, M. – Comunitate şi vulnerabilitate: percepţie, comunicare, reducerea risculuidezastrelor, Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Bucureşti, 2007.2. Bîldea, M. – Răspuns la urgenţe: planificare, coordonare, comunicare, EdituraReprograph, Craiova, 2006.3. Chelcea, S. – Opinia publică. Gândesc masele despre ce şi cum vor elitele?, EdituraEconomică, Bucureşti, 2002.4. Cohn, V. – Reporting on Risk, Washington D.C., The Media Institute, 1990.5. Covello, V., T. – Risk Communication, Trust, and Credibility, Journal of OccupationalMedicine, no 35, January, 1993.6. Huntington, S., P. – The Soldier and the State, Belknap Press, Harvard University, Newedition, 2007.7. Lofstedt, R.; Frewer, L. – Risk & Modern Society, Earthscan Publications, London,2005.8. McQuail, D.; Windahl, S. – Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă,Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2004.107
9. Mucchielli, A.; Corbalan, J., A.; Ferrandez, V. – Teoria proceselor de comunicare,Editura Institutul European, Iaşi, 2006.10. Novac, A. – Traumatic Stress and Human Behavior, in Psychiatric Times, April, 2001.11. Regester, M.; Larkin, J. – Managementul crizelor şi al situaţiilor de risc, EdituraComunicare.ro, Bucureşti, 2003.12. Reynolds, B. – Crisis and Emergency Risk Communication, Centers for Disease Controland Prevention, Atlanta, GA 30333, U.S.A, 2002.13. Ruben, B.; Budd, R. – Interdisciplinary Approaches to Human Communication,Transaction Publishers, 2003.14. Sandman, P. – Anthrax, Bioterrorism, and Risk Communication: Guidelines for Action,Centers for Disease Control and Prevention, Atlanta, U.S.A, 2003.15. Sandman, P. – Be Willing to Answer What-if Questions, in “The Synergist”, Journal ofAmerican Industrial Hygiene Association, May, 2009.16. Sandman, P.; Lanard, J. – Bird Flu: Communicating the Risk, in “Perspectives inHealth”, Published by the Pan American Health Organization (PAHO), vol. 10, no 2,2005.17. Sandman, P. – Games Risk Communicators Play, in “The Synergist”, Journal ofAmerican Industrial Hygiene Association, December, 2004.18. Sandman, P.; Lanard, J. – Fear Is Spreading Faster than SARS – And So It Should!, TheSynergist: Journal of American Industrial Hygiene Association, April, 2003.19. Sandman, P. – Public Reactions and Teachable Moments, in “Homeland ProtectionProfessional”, vol. 4, no 4, May, 2005.20. Teale, K. – Risk Communication – “Lessons from the Field”, Iowa Department of PublicHealth, USA, 2003.108
- Page 6 and 7:
SECŢIUNEA I - Lucrări cu caracter
- Page 8 and 9:
MEDIUL STRATEGIC VIITORO evaluare a
- Page 10 and 11:
Priorităţile, stabilite pentru pe
- Page 12 and 13:
în situaţii de urgenţă. Chiar d
- Page 14:
principalele tipuri de riscuri, pre
- Page 17 and 18:
În acest domeniu se vor realiza:
- Page 19 and 20:
• formarea competenţelor pentru
- Page 21 and 22:
Communication is, in this context,
- Page 23 and 24:
Gestionarea/managementul situaţiei
- Page 25 and 26:
Starea de urgenţă - priveşte sit
- Page 27 and 28:
Potrivit lui Melançon, specialistu
- Page 29 and 30:
În lucrările consacrate managemen
- Page 31:
- pregătire - procesul de pregăti
- Page 34 and 35:
naţionale de management al risculu
- Page 36 and 37:
- pregătirea populaţiei pentru ap
- Page 38 and 39:
structurilor abilitate în domeniu
- Page 40 and 41:
Centrul de comunicare şi informare
- Page 42 and 43:
complexe impuse de situaţia de urg
- Page 44 and 45:
funcţiuni specifice perioadei pred
- Page 46 and 47:
- conceperea eficientă a canalelor
- Page 48 and 49:
Când difuzează informaţii cu pri
- Page 50 and 51:
c) analizarea resurselor disponibil
- Page 52 and 53:
3) faza de completare (urmăreşte
- Page 54 and 55:
Iaşi. Ulterior, în perioada 25-27
- Page 56 and 57:
evenimentelor prin Secretariatul Te
- Page 58 and 59: ) la nivel I.S.U. ,,Bucovina” Suc
- Page 60 and 61: - Consumaţi alimente numai după c
- Page 62 and 63: asemenea, în unele zone, în care
- Page 64 and 65: CONCLUZIIPrin prezenta lucrare s-a
- Page 66 and 67: de asemenea, să fie asiguraţi că
- Page 68 and 69: SUCEAVASITUAŢIA SINTETICĂ A PAGUB
- Page 70 and 71: Schema generală a fluxului informa
- Page 77 and 78: BIBLIOGRAFIE:1. Barus-Michel J., Gi
- Page 79 and 80: COMUNITATE ŞI VOLUNTARIATPENTRU SI
- Page 81 and 82: • implicarea voluntarilor în pro
- Page 83 and 84: 2. Elaborarea fişei postului pentr
- Page 85 and 86: - Există ceva special despre aplic
- Page 87 and 88: personalul sau politicile organiza
- Page 89 and 90: • identificarea aspectelor partic
- Page 91 and 92: SERVICIILE DE URGENŢĂ - SUBSECTOR
- Page 93 and 94: Rezultă o matrice a riscului împ
- Page 95 and 96: Nr. crt. Pericolul Probalitate Grav
- Page 97 and 98: PLANIFICAREA ACŢIUNILOR STRUCTURIL
- Page 99 and 100: În acest context, trebuie evidenţ
- Page 101 and 102: organizaţionale care, prin redefin
- Page 103 and 104: Referitor la aspectele care vizeaz
- Page 105 and 106: stare de teamă. De ce? Publicul ar
- Page 107: EmpatiaSentimentul de nenoricire ş
- Page 111 and 112: ‣ comunicarea în masă cu public
- Page 113 and 114: Începând cu ora 19:00, sub coordo
- Page 115 and 116: Ora 19:24 - Antena 1 transmite în
- Page 117 and 118: ‣ În acest moment, la iniţiativ
- Page 119 and 120: Fig. 1. Structura internă a globul
- Page 121 and 122: înaintarea unui şarpe şi este re
- Page 123 and 124: VII - FoarteputernicCei mai mulţi
- Page 125 and 126: De altfel, pentru locuinţe izolate
- Page 127 and 128: apariţia coşurilor cu două strat
- Page 129 and 130: unde:V gr - este volumul real de ga
- Page 131 and 132: Combustibil - material capabil să
- Page 133 and 134: Protecţie pasivă la incendiu - co
- Page 135 and 136: în care t - timpul, s - spaţiul,
- Page 137 and 138: Având în vedere importanţa acest
- Page 139 and 140: - în raport cu tipul surselor de e
- Page 141 and 142: PREVENIREA INCENDIILORÎN UNITĂŢI
- Page 143 and 144: Nr. controale2.0001.5001.0005000200
- Page 145 and 146: mobilitate, percepţiei pericolului
- Page 147 and 148: ‣ păstrarea căilor de evacuare
- Page 149 and 150: Exemple de incendii la care s-au î
- Page 151 and 152: BIBLIOGRAFIE:1. Legea nr. 307/2006
- Page 153 and 154: concept; în relaţia om-maşină/u
- Page 155 and 156: - dispunerea/realizarea şi aplicar
- Page 157 and 158: Riscuri/pericole determinate de fac
- Page 159 and 160:
PROCEDURA DE EXTRAGERE LATERALĂ DI
- Page 161 and 162:
În timp ce capul este menţinut î
- Page 163 and 164:
Fig. 4 - Partea a II-a a procedurii
- Page 165 and 166:
PROPRIETĂŢILE TERMODINAMICE ALE A
- Page 167 and 168:
Fig. 3. Variaţia volumului masic a
- Page 169 and 170:
Fig. 7. Variaţia entalpiei masice
- Page 171 and 172:
Fig. 11. Variaţia căldurii specif
- Page 173 and 174:
5. CONCLUZIILucrarea dezvoltă pe b
- Page 175 and 176:
2. INSTALAŢIA FIXĂ DE STINGERE CU
- Page 177 and 178:
de semnalizare a intrării în func
- Page 179 and 180:
Comenzile de acţionare a instalaţ
- Page 181 and 182:
Fig. 2. Structura de principiu a so
- Page 183 and 184:
Primele instrumente sau aparate pen
- Page 185 and 186:
din punct de vedere toxicologic ca
- Page 187 and 188:
- direcţia Y = 0,0 m/s 2 ;- direc
- Page 189 and 190:
• Pierderea de căldură prin con
- Page 191 and 192:
circulaţia fumului în interiorul
- Page 193 and 194:
3. Fire Dynamics Simulator (Version
- Page 195 and 196:
GR( Q ⋅C+ Q )⋅ B ⋅ Lmi= (1)W
- Page 197 and 198:
Datorită structurii din beton a co
- Page 199 and 200:
Se consideră că mai mult de 20% d
- Page 201 and 202:
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ DE ÎNALT
- Page 203 and 204:
- Presiunea maximă de lucru: 25 ba
- Page 205 and 206:
3. BoilerPentru realizarea boilerul
- Page 207 and 208:
4. ACHIZIŢIA TEMPERATURILOR, PRELU
- Page 209 and 210:
Temperaturile agentului secundar su
- Page 211 and 212:
1.2. Metoda experimentalăPrimele o
- Page 213 and 214:
Standul experimental este alcătuit
- Page 215 and 216:
Determinarea parametrilor a fost f
- Page 217 and 218:
Fig. 1.Orice algoritm eficient de o
- Page 219 and 220:
- o mulţime de soluţii posibile
- Page 221 and 222:
În algoritmii genetici iniţiali,
- Page 223 and 224:
funcţie de performanţă mai slab
- Page 225 and 226:
Diferită de cea prezentată anteri
- Page 227 and 228:
- Iluminarea: reprezintă mărimea
- Page 229 and 230:
Fig. 4. Importanţa geometriei spa
- Page 231 and 232:
SECŢIUNEA a III-a - VariaCARACTERI
- Page 233 and 234:
- covarianţa zero, când cele dou
- Page 235 and 236:
Densitatea de probabilitate a vitez
- Page 237 and 238:
Schema de principiu a unui sistem d