INIŢIEREA/POSTINIŢIEREA UNUI INCENDIU.CONCEPTE CONEXELector univ. dr. ing. Garibald POPESCUAcademia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” – Facultatea de PompieriRezumat:În articol se emit principalele concepte specifice fenomenului incendiu.1. Conceptul de terminologie specifică şi conexă la incendiu/explozie. Termenigenerali/specificiAccident de muncă – accident urmare căruia rezultă, după caz, decesul sau vătămareaorganismului uman în timpul procesului de muncă/în timpul îndeplinirii unei sarcini/obligaţii;acestea din urmă, sunt în conexiune directă/indirectă cu procesul de muncă.Aprindere – iniţiere a unei arderi.A arde – a fi în stare de combustie.Arson – incendiu generat/provocat cu intenţii răuvoitoare.Ardere/combustie – reacţie exotermă a unei substanţe combustibile cu un comburantînsoţită, în general, de emisie de flăcări şi/sau emisie de fum.Ardere cu incandescenţă – ardere a unui material, în stare solidă, fără flacără, cu emisiede lumină în zona de ardere.Ardere mocnită – arderea unor materiale, fără emisie vizibilă de lumină pusă în evidenţă,în general de fum şi creşterea temperaturii în masa acestora.Atmosferă explozivă – amestec de gaze, vapori sau pulberi/prafuri combustibile cu aer, încondiţii atmosferice normale şi concentraţii cuprinse între limitele inferioară şi superioară deexplozie, pentru care, la inflamare/autoinflamare, aprindere/autoaprindere, arderea se propagă înîntregul amestec.Autoaprindere/aprindere spontană – aprindere rezultată în urma auto-încălzirii unuimaterial aflat într-o anumită stare de agregare.Auto-inflamare – aprinderea vaporilor unui lichid combustibil, fără ca aceştia să vină încontact cu o sursă de aprindere, fiind suficientă numai prezenţa aerului.Ardere fără flacără – ardere fără flacără a unui material în stare solidă.Azot – substanţă cunoscută şi sub denumirea de nitrogen; are formula chimică N 2 şi esteutilizat ca substanţă de stingere a incendiilor cu indicativul IG-100; este un gaz inert, incolor şiincombustibil; efectul azotului de prevenire a aprinderii/inflamării şi/sau de stingere a unui amestecde vapori, gaze, praf/pulberi, ceţuri de G.P.L. în raport cu cantitatea de oxigen din aer, este dat dereducerea procentului de oxigen din amestec.Concept – termeni, activităţi, procese tehnologice, operaţii, stări etc., prin intermediulcărora se pun în evidenţă fenomene, caracteristici, proprietăţi etc., pe care acestea le comportă;datorită importanţei lor; aceştia au fost ridicaţi la rang de concept; conceptele din această categoriese pot clasifica după cum urmează: concepte de natură tehnică; concepte de natură juridică;concepte de natură tehnico-juridică.Comburant – element/compus chimic care poate genera oxidarea sau arderea altorsubstanţe.129
Combustibil – material capabil să ardă.Condiţii atmosferice normale – condiţii atmosferice determinate de: presiunile totale aleamestecului cuprinse între limitele 0,08 MPa şi 0,11 MPa; temperatura este necesar şi suficient săfie cuprinsă între limitele de temperatură –20°C şi +40°C.Cauză a unui incendiu – rezultat/consecinţă a unui complex de fenomene fizico-chimice,constituită din patru subcategorii conceptuale principale, care cuprind fenomene şi procesecauzatoare/iniţiatoare, sediile materiale de apariţie şi dezvoltare ale acestor fenomene, agenţiimateriali participanţi la iniţiere, precum şi condiţiile de stare materială necesare şi suficiente să fieîntrunite în timp şi spaţiu, pentru ca un fenomen/eveniment din această categorie să seproducă/genereze; stabilirea unei cauze de incendiu constă în identificarea: sursei probabile deaprindere, mijlocului probabil de aprindere, primului material care s-a aprins cu identificareaîmprejurării determinante; numele sursei defineşte numele cauzei, reciproca este adevărată.Deflagraţie – fenomen exploziv care se propagă cu viteză supersonică, caracterizată printr-oundă de şoc. (Mach > 1)Explozie – reacţie bruscă de oxidare sau de descompunere, care produce o creştere detemperatură, de presiune sau ambele simultan.Evaluare – termen adus la rang de concept, care reprezintă modalitatea/modalităţile prinintermediul căreia/cărora se utilizează diferite tehnici manageriale, pentru controlul unor stări,situaţii etc., de risc, existente sau care tind să se genereze/să se dezvolte; modalitatea principală prinintermediul căreia se realizează controlul situaţiilor specificate anterior, relevă aplicarea unormăsuri care admit/necesită un anumit nivel, prin intermediul cărora, să nu se genereze stări depericol/pericol potenţial; conceptul este aplicabil oricărei entităţi în care coexistă relaţii de tipul:om-om, om-utilaj, om-activitate‚ om-construcţie, inclusiv situaţiile conexe, în care se realizează,după caz, operaţii, procese tehnologice, diferite activităţi etc.; procesul de evaluare este necesar săse realizeze în toate fazele: proiectare, construcţie-montaj, exploatare, postutilizare pentru oconstrucţie, indiferent de destinaţia sa.Energie minimă de aprindere – valoarea minimă a energiei din canalul unei descărcărielectrice care conduce la aprinderea unui amestec inflamabil de aer cu gaze, vapori, ceţuri deG.P.L. etc., pulberi/prafuri aflate între limitele de inflamabilitate/aprindere.Executant/operator – persoană fizică implicată nemijlocit în executarea unei sarcini demuncă.Foc – proces de ardere caracterizat prin emisie de căldură, însoţit de fum sau flăcări, sauambele simultan sau ardere care se dezvoltă controlat în timp şi spaţiu.Flacără – zonă de ardere, în fază gazoasă, cu emisie de lumină.Flash-over – trecere bruscă în stare de ardere generalizată a tuturor suprafeţelormaterialelor combustibile dintr-o incintă.Foc deschis – arderea în aer liber (arderea care nu se desfăşoară într-un spaţiu închis decombustie); se pot include, în această categorie, flacăra produsă de: brichete, chibrituri, lumânări,lămpi sau aparate de gătit, aparate de lipire, tăiere, sudare etc.; focul în aer liber, cu scop deîncălzire sau pentru arderea de resturi menajere ori vegetale, precum şi flacăra care apare în urmaunor reacţii chimice; în categoria foc deschis se includ şi materialele în stare incandescentă, aflateîn situaţii deosebite, cum sunt: împroşcările, deversările, răsturnările etc., care pot genera incendiidatorită radiaţiei termice sau contactului direct cu materialele combustibile.Incandescenţă – incandescenţă produsă fără ardere sau altă reacţie chimică, generată, deexemplu, prin încălzirea electrică a unui filament de wolfram.Incendiu – caz particular al unei combustii; reprezintă arderea autoîntreţinută, care sedesfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagubemateriale şi necesită intervenţia organizată pentru întreruperea procesului de ardere.Inflamabil – material capabil să ardă cu flacără.Inflamare – perioadă de apariţie a flăcărilor.Inflamabilitate – proprietate a unui material de a fi inflamabil.130
- Page 6 and 7:
SECŢIUNEA I - Lucrări cu caracter
- Page 8 and 9:
MEDIUL STRATEGIC VIITORO evaluare a
- Page 10 and 11:
Priorităţile, stabilite pentru pe
- Page 12 and 13:
în situaţii de urgenţă. Chiar d
- Page 14:
principalele tipuri de riscuri, pre
- Page 17 and 18:
În acest domeniu se vor realiza:
- Page 19 and 20:
• formarea competenţelor pentru
- Page 21 and 22:
Communication is, in this context,
- Page 23 and 24:
Gestionarea/managementul situaţiei
- Page 25 and 26:
Starea de urgenţă - priveşte sit
- Page 27 and 28:
Potrivit lui Melançon, specialistu
- Page 29 and 30:
În lucrările consacrate managemen
- Page 31:
- pregătire - procesul de pregăti
- Page 34 and 35:
naţionale de management al risculu
- Page 36 and 37:
- pregătirea populaţiei pentru ap
- Page 38 and 39:
structurilor abilitate în domeniu
- Page 40 and 41:
Centrul de comunicare şi informare
- Page 42 and 43:
complexe impuse de situaţia de urg
- Page 44 and 45:
funcţiuni specifice perioadei pred
- Page 46 and 47:
- conceperea eficientă a canalelor
- Page 48 and 49:
Când difuzează informaţii cu pri
- Page 50 and 51:
c) analizarea resurselor disponibil
- Page 52 and 53:
3) faza de completare (urmăreşte
- Page 54 and 55:
Iaşi. Ulterior, în perioada 25-27
- Page 56 and 57:
evenimentelor prin Secretariatul Te
- Page 58 and 59:
) la nivel I.S.U. ,,Bucovina” Suc
- Page 60 and 61:
- Consumaţi alimente numai după c
- Page 62 and 63:
asemenea, în unele zone, în care
- Page 64 and 65:
CONCLUZIIPrin prezenta lucrare s-a
- Page 66 and 67:
de asemenea, să fie asiguraţi că
- Page 68 and 69:
SUCEAVASITUAŢIA SINTETICĂ A PAGUB
- Page 70 and 71:
Schema generală a fluxului informa
- Page 77 and 78:
BIBLIOGRAFIE:1. Barus-Michel J., Gi
- Page 79 and 80: COMUNITATE ŞI VOLUNTARIATPENTRU SI
- Page 81 and 82: • implicarea voluntarilor în pro
- Page 83 and 84: 2. Elaborarea fişei postului pentr
- Page 85 and 86: - Există ceva special despre aplic
- Page 87 and 88: personalul sau politicile organiza
- Page 89 and 90: • identificarea aspectelor partic
- Page 91 and 92: SERVICIILE DE URGENŢĂ - SUBSECTOR
- Page 93 and 94: Rezultă o matrice a riscului împ
- Page 95 and 96: Nr. crt. Pericolul Probalitate Grav
- Page 97 and 98: PLANIFICAREA ACŢIUNILOR STRUCTURIL
- Page 99 and 100: În acest context, trebuie evidenţ
- Page 101 and 102: organizaţionale care, prin redefin
- Page 103 and 104: Referitor la aspectele care vizeaz
- Page 105 and 106: stare de teamă. De ce? Publicul ar
- Page 107 and 108: EmpatiaSentimentul de nenoricire ş
- Page 109 and 110: 9. Mucchielli, A.; Corbalan, J., A.
- Page 111 and 112: ‣ comunicarea în masă cu public
- Page 113 and 114: Începând cu ora 19:00, sub coordo
- Page 115 and 116: Ora 19:24 - Antena 1 transmite în
- Page 117 and 118: ‣ În acest moment, la iniţiativ
- Page 119 and 120: Fig. 1. Structura internă a globul
- Page 121 and 122: înaintarea unui şarpe şi este re
- Page 123 and 124: VII - FoarteputernicCei mai mulţi
- Page 125 and 126: De altfel, pentru locuinţe izolate
- Page 127 and 128: apariţia coşurilor cu două strat
- Page 129: unde:V gr - este volumul real de ga
- Page 133 and 134: Protecţie pasivă la incendiu - co
- Page 135 and 136: în care t - timpul, s - spaţiul,
- Page 137 and 138: Având în vedere importanţa acest
- Page 139 and 140: - în raport cu tipul surselor de e
- Page 141 and 142: PREVENIREA INCENDIILORÎN UNITĂŢI
- Page 143 and 144: Nr. controale2.0001.5001.0005000200
- Page 145 and 146: mobilitate, percepţiei pericolului
- Page 147 and 148: ‣ păstrarea căilor de evacuare
- Page 149 and 150: Exemple de incendii la care s-au î
- Page 151 and 152: BIBLIOGRAFIE:1. Legea nr. 307/2006
- Page 153 and 154: concept; în relaţia om-maşină/u
- Page 155 and 156: - dispunerea/realizarea şi aplicar
- Page 157 and 158: Riscuri/pericole determinate de fac
- Page 159 and 160: PROCEDURA DE EXTRAGERE LATERALĂ DI
- Page 161 and 162: În timp ce capul este menţinut î
- Page 163 and 164: Fig. 4 - Partea a II-a a procedurii
- Page 165 and 166: PROPRIETĂŢILE TERMODINAMICE ALE A
- Page 167 and 168: Fig. 3. Variaţia volumului masic a
- Page 169 and 170: Fig. 7. Variaţia entalpiei masice
- Page 171 and 172: Fig. 11. Variaţia căldurii specif
- Page 173 and 174: 5. CONCLUZIILucrarea dezvoltă pe b
- Page 175 and 176: 2. INSTALAŢIA FIXĂ DE STINGERE CU
- Page 177 and 178: de semnalizare a intrării în func
- Page 179 and 180: Comenzile de acţionare a instalaţ
- Page 181 and 182:
Fig. 2. Structura de principiu a so
- Page 183 and 184:
Primele instrumente sau aparate pen
- Page 185 and 186:
din punct de vedere toxicologic ca
- Page 187 and 188:
- direcţia Y = 0,0 m/s 2 ;- direc
- Page 189 and 190:
• Pierderea de căldură prin con
- Page 191 and 192:
circulaţia fumului în interiorul
- Page 193 and 194:
3. Fire Dynamics Simulator (Version
- Page 195 and 196:
GR( Q ⋅C+ Q )⋅ B ⋅ Lmi= (1)W
- Page 197 and 198:
Datorită structurii din beton a co
- Page 199 and 200:
Se consideră că mai mult de 20% d
- Page 201 and 202:
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ DE ÎNALT
- Page 203 and 204:
- Presiunea maximă de lucru: 25 ba
- Page 205 and 206:
3. BoilerPentru realizarea boilerul
- Page 207 and 208:
4. ACHIZIŢIA TEMPERATURILOR, PRELU
- Page 209 and 210:
Temperaturile agentului secundar su
- Page 211 and 212:
1.2. Metoda experimentalăPrimele o
- Page 213 and 214:
Standul experimental este alcătuit
- Page 215 and 216:
Determinarea parametrilor a fost f
- Page 217 and 218:
Fig. 1.Orice algoritm eficient de o
- Page 219 and 220:
- o mulţime de soluţii posibile
- Page 221 and 222:
În algoritmii genetici iniţiali,
- Page 223 and 224:
funcţie de performanţă mai slab
- Page 225 and 226:
Diferită de cea prezentată anteri
- Page 227 and 228:
- Iluminarea: reprezintă mărimea
- Page 229 and 230:
Fig. 4. Importanţa geometriei spa
- Page 231 and 232:
SECŢIUNEA a III-a - VariaCARACTERI
- Page 233 and 234:
- covarianţa zero, când cele dou
- Page 235 and 236:
Densitatea de probabilitate a vitez
- Page 237 and 238:
Schema de principiu a unui sistem d