Dacă materialul care arde/se află în stare de combustie, este lichid combustibil într-unspaţiu cu suprafaţă liberă, atunci substanţa de stingere utilizată este spuma chimică, aplicată lasuprafaţa lichidului; dacă cantitatea de lichid combustibil este foarte mare, cazul unui rezervor demare capacitate, este necesară inclusiv răcirea sa şi/sau a vecinătăţilor (vecinătăţile pot ficonstituite, spre exemplu, din unul sau mai multe rezervoare având în conţinut lichidecombustibile/inflamabile).Dacă se utilizează dioxidul de carbon, azotul etc., această situaţie corespunde cu fenomenul'de inertizare şi implică acţiunea substanţei de stingere, doar asupra variabilei x32.Stingerea unui incendiu se poate realiza prin utilizarea apei sub formă de jet compact,' 'perdea de apă, jet pulverizat etc.; se acţionează simultan asupra variabilelor x2şi x31.Dacă materialul supus combustiei se află în stare de agregare solidă: lemn, hârtie, deşeuride cartoane etc., substanţa de stingere utilizată este apa sub formă de jet compact, jet pulverizatetc., după caz.De exemplu, dacă se utilizează apa pulverizată la presiuni mai mari de 10 MPa, se' ' 'acţionează simultan asupra variabilelor x2, x31, x32.Se poate evalua că, utilizând, după caz, substanţe pentru stingerea incendiilor, se intervineteoretic, asupra variabilelor care constituie ecuaţia (15), în 3 moduri/situaţii raportat la variabilelex , adică:'icare totalizează un număr de:1 2 3C = 3; C = 3; C 1, (18)3 3 3=137k∑ = 3k = 1kC3= 7 , (19)moduri distincte din punct de vedere teoretic.'Rezultă că, în raport cu variabilele xi, stingerea incendiilor se poate realiza,teoretic- independent/simultan, asupra:' ' ' ' ' ' ''( x1); ( x2); ( x3); ( x1;x2); ( x2; x3); ( x '; x ); ( ' ' '1 3x1; x 2; x3) . (20)Din punct de vedere practic, este foarte greu să se disocieze modurile predefinite prinintermediul ecuaţiei (20).8. Conceptul de măsură pentru prevenirea iniţierii/dezvoltării unui incendiuRaportat la ecuaţia iniţierii unui incendiu principalele măsuri de prevenire/stingere aincendiilor se pot clasifica, după cum urmează:– în raport cu tipul măsurilor de protecţie la incendiu:• măsuri de prevenire a incendiilor;• măsuri de stingere a incendiilor;• măsuri de protecţie la incendiu în raport cu mediul înconjurător;• măsuri de protecţie la explozie în raport cu mediul înconjurător.– în raport cu tipul măsurilor de prevenire la incendiu:• măsuri cu caracter general de prevenire a incendiilor;• măsuri specifice de prevenire a incendiilor (pentru o zonă/spaţiu anume delimitată);– în raport cu măsurile specifice de prevenire a incendiilor în funcţie de elementele careconstituie cauza unui incendiu:• sursele de aprindere;• împrejurările determinante;• mijloacele de aprindere;• primul material (gaze, solide, vapori, pulberi, prafuri, scame etc.) care se poateaprinde/autoaprindere, inflama/autoinflama;
– în raport cu tipul surselor de energie:• măsuri de prevenire a incendiilor cu specific/caracter electric;• măsuri de prevenire a incendiilor cu specific/caracter neelectric;– în raport cu tipul fazelor de lucru:• măsuri de prevenire/stingere a incendiilor pentru faza de proiectare;• măsuri de prevenire/stingere a incendiilor pentru faza de construcţie/execuţie-montaj;• măsuri de prevenire/stingere a incendiilor pentru faza de exploatare;• măsuri de prevenire /stingere a incendiilor pentru faza de postutilizare;– în raport cu tipul/natura protecţiei la incendiu:• protecţia pasivă;• protecţia activă.– în raport cu tipul entităţilor tehnice protejate:• protecţia construcţiilor (civile, industriale, poduri de cale ferată/auto, tuneluri de caleferată/auto, pasaje auto etc.) corelată cu protecţia ocupanţilor şi a entităţilorconexe/de la vecinătăţi (vagoane de cale ferată, autovehicule, vehicule etc.);• protecţia instalaţiilor tehnologice;• protecţia instalaţiilor (electrice, termice, de ventilaţie, de exhaustare, sub presiune, degaze, de alimentare cu apă etc.);• protecţia operaţiilor tehnologice.– în raport cu tipul entităţilor umane protejate:• protecţia factorului uman:– care intervine la incendiu;– care sunt supuse evenimentului incendiu şi urmează să fie salvate.Modalităţi de realizare/aplicare a măsurilor pentru iniţierea/dezvoltarea unui incendiuPentru analiza ecuaţiilor referitoare la iniţierea/dezvoltarea unui incendiu, este importantăurmătoarea observaţie „pentru a nu se iniţia un incendiu, condiţia necesară şi suficientă este aceea,ca cel puţin o variabilă să fie controlată din punct de vedere al măsurilor de prevenire aincendiilor”.Din punct de vedere al costurilor, această variantă este cel mai uşor de realizat/cea maiieftină, prin faptul că părţile implicate în cazul unui control de prevenire/stingere a incendiilor(persoana care realizează controale: inspectorul de pompieri, cadrul tehnic în domeniulprevenirii/stingerii incendiilor etc. şi entitatea economică controlată/care urmează să fie controlată),beneficiază de economia de timp care se realizează, respectiv de reducerea de costuri.În acest sens, este necesar să se evalueze care dintre aceste variabile se pot controla cel maiuşor, aceasta din urmă realizându-se prin aprecierea/evaluarea stării de fapt.Din punct de vedere al modului în care o persoană autorizată/competentă poate săexecute/realizeze un control de prevenire, în cazul evenimentelor de tip incendiu, acesta se poaterealiza astfel:– acţionând prin dispunerea de măsuri doar asupra unei singure variabile din ecuaţia (1)1după caz; în această situaţie avem 4 posibilităţi, adică C4;– acţionând prin dispunerea de măsuri simultan, asupra a două variabile din ecuaţia (1)2după caz; în această situaţie avem 6 posibilităţi, adică C4;– acţionând prin dispunerea de măsuri simultan, asupra a trei variabile din ecuaţia (1) după3caz; în această situaţie avem 4 posibilităţi, adică C4;– acţionând prin dispunerea de măsuri simultan, asupra a patru variabile din ecuaţia (1)4după caz; în această situaţie avem o posibilitate, adică C4.138
- Page 6 and 7:
SECŢIUNEA I - Lucrări cu caracter
- Page 8 and 9:
MEDIUL STRATEGIC VIITORO evaluare a
- Page 10 and 11:
Priorităţile, stabilite pentru pe
- Page 12 and 13:
în situaţii de urgenţă. Chiar d
- Page 14:
principalele tipuri de riscuri, pre
- Page 17 and 18:
În acest domeniu se vor realiza:
- Page 19 and 20:
• formarea competenţelor pentru
- Page 21 and 22:
Communication is, in this context,
- Page 23 and 24:
Gestionarea/managementul situaţiei
- Page 25 and 26:
Starea de urgenţă - priveşte sit
- Page 27 and 28:
Potrivit lui Melançon, specialistu
- Page 29 and 30:
În lucrările consacrate managemen
- Page 31:
- pregătire - procesul de pregăti
- Page 34 and 35:
naţionale de management al risculu
- Page 36 and 37:
- pregătirea populaţiei pentru ap
- Page 38 and 39:
structurilor abilitate în domeniu
- Page 40 and 41:
Centrul de comunicare şi informare
- Page 42 and 43:
complexe impuse de situaţia de urg
- Page 44 and 45:
funcţiuni specifice perioadei pred
- Page 46 and 47:
- conceperea eficientă a canalelor
- Page 48 and 49:
Când difuzează informaţii cu pri
- Page 50 and 51:
c) analizarea resurselor disponibil
- Page 52 and 53:
3) faza de completare (urmăreşte
- Page 54 and 55:
Iaşi. Ulterior, în perioada 25-27
- Page 56 and 57:
evenimentelor prin Secretariatul Te
- Page 58 and 59:
) la nivel I.S.U. ,,Bucovina” Suc
- Page 60 and 61:
- Consumaţi alimente numai după c
- Page 62 and 63:
asemenea, în unele zone, în care
- Page 64 and 65:
CONCLUZIIPrin prezenta lucrare s-a
- Page 66 and 67:
de asemenea, să fie asiguraţi că
- Page 68 and 69:
SUCEAVASITUAŢIA SINTETICĂ A PAGUB
- Page 70 and 71:
Schema generală a fluxului informa
- Page 77 and 78:
BIBLIOGRAFIE:1. Barus-Michel J., Gi
- Page 79 and 80:
COMUNITATE ŞI VOLUNTARIATPENTRU SI
- Page 81 and 82:
• implicarea voluntarilor în pro
- Page 83 and 84:
2. Elaborarea fişei postului pentr
- Page 85 and 86:
- Există ceva special despre aplic
- Page 87 and 88: personalul sau politicile organiza
- Page 89 and 90: • identificarea aspectelor partic
- Page 91 and 92: SERVICIILE DE URGENŢĂ - SUBSECTOR
- Page 93 and 94: Rezultă o matrice a riscului împ
- Page 95 and 96: Nr. crt. Pericolul Probalitate Grav
- Page 97 and 98: PLANIFICAREA ACŢIUNILOR STRUCTURIL
- Page 99 and 100: În acest context, trebuie evidenţ
- Page 101 and 102: organizaţionale care, prin redefin
- Page 103 and 104: Referitor la aspectele care vizeaz
- Page 105 and 106: stare de teamă. De ce? Publicul ar
- Page 107 and 108: EmpatiaSentimentul de nenoricire ş
- Page 109 and 110: 9. Mucchielli, A.; Corbalan, J., A.
- Page 111 and 112: ‣ comunicarea în masă cu public
- Page 113 and 114: Începând cu ora 19:00, sub coordo
- Page 115 and 116: Ora 19:24 - Antena 1 transmite în
- Page 117 and 118: ‣ În acest moment, la iniţiativ
- Page 119 and 120: Fig. 1. Structura internă a globul
- Page 121 and 122: înaintarea unui şarpe şi este re
- Page 123 and 124: VII - FoarteputernicCei mai mulţi
- Page 125 and 126: De altfel, pentru locuinţe izolate
- Page 127 and 128: apariţia coşurilor cu două strat
- Page 129 and 130: unde:V gr - este volumul real de ga
- Page 131 and 132: Combustibil - material capabil să
- Page 133 and 134: Protecţie pasivă la incendiu - co
- Page 135 and 136: în care t - timpul, s - spaţiul,
- Page 137: Având în vedere importanţa acest
- Page 141 and 142: PREVENIREA INCENDIILORÎN UNITĂŢI
- Page 143 and 144: Nr. controale2.0001.5001.0005000200
- Page 145 and 146: mobilitate, percepţiei pericolului
- Page 147 and 148: ‣ păstrarea căilor de evacuare
- Page 149 and 150: Exemple de incendii la care s-au î
- Page 151 and 152: BIBLIOGRAFIE:1. Legea nr. 307/2006
- Page 153 and 154: concept; în relaţia om-maşină/u
- Page 155 and 156: - dispunerea/realizarea şi aplicar
- Page 157 and 158: Riscuri/pericole determinate de fac
- Page 159 and 160: PROCEDURA DE EXTRAGERE LATERALĂ DI
- Page 161 and 162: În timp ce capul este menţinut î
- Page 163 and 164: Fig. 4 - Partea a II-a a procedurii
- Page 165 and 166: PROPRIETĂŢILE TERMODINAMICE ALE A
- Page 167 and 168: Fig. 3. Variaţia volumului masic a
- Page 169 and 170: Fig. 7. Variaţia entalpiei masice
- Page 171 and 172: Fig. 11. Variaţia căldurii specif
- Page 173 and 174: 5. CONCLUZIILucrarea dezvoltă pe b
- Page 175 and 176: 2. INSTALAŢIA FIXĂ DE STINGERE CU
- Page 177 and 178: de semnalizare a intrării în func
- Page 179 and 180: Comenzile de acţionare a instalaţ
- Page 181 and 182: Fig. 2. Structura de principiu a so
- Page 183 and 184: Primele instrumente sau aparate pen
- Page 185 and 186: din punct de vedere toxicologic ca
- Page 187 and 188: - direcţia Y = 0,0 m/s 2 ;- direc
- Page 189 and 190:
• Pierderea de căldură prin con
- Page 191 and 192:
circulaţia fumului în interiorul
- Page 193 and 194:
3. Fire Dynamics Simulator (Version
- Page 195 and 196:
GR( Q ⋅C+ Q )⋅ B ⋅ Lmi= (1)W
- Page 197 and 198:
Datorită structurii din beton a co
- Page 199 and 200:
Se consideră că mai mult de 20% d
- Page 201 and 202:
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ DE ÎNALT
- Page 203 and 204:
- Presiunea maximă de lucru: 25 ba
- Page 205 and 206:
3. BoilerPentru realizarea boilerul
- Page 207 and 208:
4. ACHIZIŢIA TEMPERATURILOR, PRELU
- Page 209 and 210:
Temperaturile agentului secundar su
- Page 211 and 212:
1.2. Metoda experimentalăPrimele o
- Page 213 and 214:
Standul experimental este alcătuit
- Page 215 and 216:
Determinarea parametrilor a fost f
- Page 217 and 218:
Fig. 1.Orice algoritm eficient de o
- Page 219 and 220:
- o mulţime de soluţii posibile
- Page 221 and 222:
În algoritmii genetici iniţiali,
- Page 223 and 224:
funcţie de performanţă mai slab
- Page 225 and 226:
Diferită de cea prezentată anteri
- Page 227 and 228:
- Iluminarea: reprezintă mărimea
- Page 229 and 230:
Fig. 4. Importanţa geometriei spa
- Page 231 and 232:
SECŢIUNEA a III-a - VariaCARACTERI
- Page 233 and 234:
- covarianţa zero, când cele dou
- Page 235 and 236:
Densitatea de probabilitate a vitez
- Page 237 and 238:
Schema de principiu a unui sistem d