BULETINUL POMPIERILOR Nr. 1/2012 - IGSU

More documents

Recommendations

Info

critice a atins sau nu pragul critic – este interesant de constatat că analiza de risc era dejaconsiderată o metodă cantitativă fundamentală, pe suport informatic, pentru funcţionarea SistemuluiNaţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.În acest sens considerăm că este suficient de a menţiona rolul analizei de risc la realizarea,implementarea şi operaţionalizarea „Planului de analiză şi acoperire a riscurilor” şi a clasificăriioperatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile – în funcţie de tipurile de riscurispecifice.Din punct de vedere tehnic, determinarea pragului critic specific unui element deinfrastructură critic nu constituie o dificultate în multe cazuri.Un exemplu în acest sens îl reprezintă Metodologia din 6 martie 2002 privind stabilireacategoriilor de importanţă a barajelor – NTLH-021 Monitorul Oficial al României nr. 427 din19 iunie 2002.Pornind de la prevederea legală conform căreia stabilirea categoriilor de importanţăa barajelor este o obligaţie legală a deţinătorilor şi administratorilor de baraje, obiectivelemetodologiei se înscriu practic în prevederile actelor normative existente în domeniu.Aceste obiective sunt:• stabilirea listei cuprizând barajele cu risc sporit;• stabilirea obligaţiilor privind siguranţa în exploatarea acestor tipuri de lucrări şi luareamăsurilor corespunzătoare de reducere a riscului.În funcţie de valoarea indicelui de risc, clasificarea barajelor poate fi:A – BARAJ DE IMPORTANŢĂ EXCEPŢIONALĂB – BARAJ DE IMPORTANŢĂDEOSEBITĂC – BARAJ DE IMPORTANŢĂ NORMALĂD – BARAJ DE IMPORTANŢĂ REDUSĂÎn calculul criteriilor de identificare a valorii riscului se folosesc următorii coeficienţi:– BA = caracteristcile tehnice ale barajului– CB = starea barajului– CA = consecinţele avarierii barajuluiDupă extragerea valorii coeficienţilor din tabelele anexate metodologiei, formula decalcul al riscului pentru fiecare baraj – ca element din sectorul energetic al infrastructurii criticenaţionale –, formula de calcul al riscului este:CARB = -----------------------( α × BA + β × CB)Conform valorii rezultate din calcul, pentru barajele cu acumulări de apă, rezultă:• RB > 0, 5 baraj tip A• 0, 5 ≥ RB > 0, 25 baraj tip B• 0, 25 ≥ RB > 0, 1 baraj tip C• RB ≤ 0, 1 baraj tip DCeea ce mai rămâne de făcut de specialiştii în domeniu, este stabilirea valorii pragului criticreprezentat de coeficientul RB.De exemplu, se poate stabili că avem un element al infrastructurii critice dacăRB > 0, 5, respectiv toate barajele de tip A.Exemplul de mai sus nu face decât să transpună într-un caz particular specific una din ideilede bază ale managementului riscului, conform căreia riscul de referinţă, sub expresia sa calitativă,se calculează prin asocierea valori gravităţii – impactului – şi probabilităţii de apariţie a uneiameninţări.91
Rezultă o matrice a riscului împărţită în două domenii complementare – riscuri acceptabileşi riscuri neacceptabile – (Figura 1).6Gravitate52-545-4325-21Probabilitate1 2 3 4 5 6Fig. 1. Matrice de încadrare a risculuiCeea ce rămâne de făcut este ca în funcţie de valoarea şi ponderea criteriilor luate în calcul(privind victimele, efectele economice şi asupra publicului) să se stabilească care risc neacceptabile– vezi zona haşurată – reprezintă pentru elementul de infrastructură analizat un nivel (prag)„critic”.Trebuie reamintit că instrumentele actuale de evaluare a riscului sunt în continuăperfecţionare şi diversificare conform, printre altele, şi prevederilor ISO 31010 (Tabelul A.1).92
Page 6 and 7:
SECŢIUNEA I - Lucrări cu caracter
Page 8 and 9:
MEDIUL STRATEGIC VIITORO evaluare a
Page 10 and 11:
Priorităţile, stabilite pentru pe
Page 12 and 13:
în situaţii de urgenţă. Chiar d
Page 14:
principalele tipuri de riscuri, pre
Page 17 and 18:
În acest domeniu se vor realiza:
Page 19 and 20:
• formarea competenţelor pentru
Page 21 and 22:
Communication is, in this context,
Page 23 and 24:
Gestionarea/managementul situaţiei
Page 25 and 26:
Starea de urgenţă - priveşte sit
Page 27 and 28:
Potrivit lui Melançon, specialistu
Page 29 and 30:
În lucrările consacrate managemen
Page 31:
- pregătire - procesul de pregăti
Page 34 and 35:
naţionale de management al risculu
Page 36 and 37:
- pregătirea populaţiei pentru ap
Page 38 and 39:
structurilor abilitate în domeniu
Page 40 and 41:
Centrul de comunicare şi informare
Page 42 and 43: complexe impuse de situaţia de urg
Page 44 and 45: funcţiuni specifice perioadei pred
Page 46 and 47: - conceperea eficientă a canalelor
Page 48 and 49: Când difuzează informaţii cu pri
Page 50 and 51: c) analizarea resurselor disponibil
Page 52 and 53: 3) faza de completare (urmăreşte
Page 54 and 55: Iaşi. Ulterior, în perioada 25-27
Page 56 and 57: evenimentelor prin Secretariatul Te
Page 58 and 59: ) la nivel I.S.U. ,,Bucovina” Suc
Page 60 and 61: - Consumaţi alimente numai după c
Page 62 and 63: asemenea, în unele zone, în care
Page 64 and 65: CONCLUZIIPrin prezenta lucrare s-a
Page 66 and 67: de asemenea, să fie asiguraţi că
Page 68 and 69: SUCEAVASITUAŢIA SINTETICĂ A PAGUB
Page 70 and 71: Schema generală a fluxului informa
Page 77 and 78: BIBLIOGRAFIE:1. Barus-Michel J., Gi
Page 79 and 80: COMUNITATE ŞI VOLUNTARIATPENTRU SI
Page 81 and 82: • implicarea voluntarilor în pro
Page 83 and 84: 2. Elaborarea fişei postului pentr
Page 85 and 86: - Există ceva special despre aplic
Page 87 and 88: personalul sau politicile organiza
Page 89 and 90: • identificarea aspectelor partic
Page 91: SERVICIILE DE URGENŢĂ - SUBSECTOR
Page 95 and 96: Nr. crt. Pericolul Probalitate Grav
Page 97 and 98: PLANIFICAREA ACŢIUNILOR STRUCTURIL
Page 99 and 100: În acest context, trebuie evidenţ
Page 101 and 102: organizaţionale care, prin redefin
Page 103 and 104: Referitor la aspectele care vizeaz
Page 105 and 106: stare de teamă. De ce? Publicul ar
Page 107 and 108: EmpatiaSentimentul de nenoricire ş
Page 109 and 110: 9. Mucchielli, A.; Corbalan, J., A.
Page 111 and 112: ‣ comunicarea în masă cu public
Page 113 and 114: Începând cu ora 19:00, sub coordo
Page 115 and 116: Ora 19:24 - Antena 1 transmite în
Page 117 and 118: ‣ În acest moment, la iniţiativ
Page 119 and 120: Fig. 1. Structura internă a globul
Page 121 and 122: înaintarea unui şarpe şi este re
Page 123 and 124: VII - FoarteputernicCei mai mulţi
Page 125 and 126: De altfel, pentru locuinţe izolate
Page 127 and 128: apariţia coşurilor cu două strat
Page 129 and 130: unde:V gr - este volumul real de ga
Page 131 and 132: Combustibil - material capabil să
Page 133 and 134: Protecţie pasivă la incendiu - co
Page 135 and 136: în care t - timpul, s - spaţiul,
Page 137 and 138: Având în vedere importanţa acest
Page 139 and 140: - în raport cu tipul surselor de e
Page 141 and 142: PREVENIREA INCENDIILORÎN UNITĂŢI
Page 143 and 144:
Nr. controale2.0001.5001.0005000200
Page 145 and 146:
mobilitate, percepţiei pericolului
Page 147 and 148:
‣ păstrarea căilor de evacuare
Page 149 and 150:
Exemple de incendii la care s-au î
Page 151 and 152:
BIBLIOGRAFIE:1. Legea nr. 307/2006
Page 153 and 154:
concept; în relaţia om-maşină/u
Page 155 and 156:
- dispunerea/realizarea şi aplicar
Page 157 and 158:
Riscuri/pericole determinate de fac
Page 159 and 160:
PROCEDURA DE EXTRAGERE LATERALĂ DI
Page 161 and 162:
În timp ce capul este menţinut î
Page 163 and 164:
Fig. 4 - Partea a II-a a procedurii
Page 165 and 166:
PROPRIETĂŢILE TERMODINAMICE ALE A
Page 167 and 168:
Fig. 3. Variaţia volumului masic a
Page 169 and 170:
Fig. 7. Variaţia entalpiei masice
Page 171 and 172:
Fig. 11. Variaţia căldurii specif
Page 173 and 174:
5. CONCLUZIILucrarea dezvoltă pe b
Page 175 and 176:
2. INSTALAŢIA FIXĂ DE STINGERE CU
Page 177 and 178:
de semnalizare a intrării în func
Page 179 and 180:
Comenzile de acţionare a instalaţ
Page 181 and 182:
Fig. 2. Structura de principiu a so
Page 183 and 184:
Primele instrumente sau aparate pen
Page 185 and 186:
din punct de vedere toxicologic ca
Page 187 and 188:
- direcţia Y = 0,0 m/s 2 ;- direc
Page 189 and 190:
• Pierderea de căldură prin con
Page 191 and 192:
circulaţia fumului în interiorul
Page 193 and 194:
3. Fire Dynamics Simulator (Version
Page 195 and 196:
GR( Q ⋅C+ Q )⋅ B ⋅ Lmi= (1)W
Page 197 and 198:
Datorită structurii din beton a co
Page 199 and 200:
Se consideră că mai mult de 20% d
Page 201 and 202:
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ DE ÎNALT
Page 203 and 204:
- Presiunea maximă de lucru: 25 ba
Page 205 and 206:
3. BoilerPentru realizarea boilerul
Page 207 and 208:
4. ACHIZIŢIA TEMPERATURILOR, PRELU
Page 209 and 210:
Temperaturile agentului secundar su
Page 211 and 212:
1.2. Metoda experimentalăPrimele o
Page 213 and 214:
Standul experimental este alcătuit
Page 215 and 216:
Determinarea parametrilor a fost f
Page 217 and 218:
Fig. 1.Orice algoritm eficient de o
Page 219 and 220:
- o mulţime de soluţii posibile
Page 221 and 222:
În algoritmii genetici iniţiali,
Page 223 and 224:
funcţie de performanţă mai slab
Page 225 and 226:
Diferită de cea prezentată anteri
Page 227 and 228:
- Iluminarea: reprezintă mărimea
Page 229 and 230:
Fig. 4. Importanţa geometriei spa
Page 231 and 232:
SECŢIUNEA a III-a - VariaCARACTERI
Page 233 and 234:
- covarianţa zero, când cele dou
Page 235 and 236:
Densitatea de probabilitate a vitez
Page 237 and 238:
Schema de principiu a unui sistem d
show all

BULETINUL POMPIERILOR Nr. 1/2012 - IGSU

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?