BULETINUL POMPIERILOR Nr. 1/2012 - IGSU

3) faza de completare (urmăreşte clarificarea problemelor pe temen lung, cum ar fi acordareacompensaţiilor).Categoriile de public-ţintă sunt:– persoanele afectate;– autorităţi şi organizaţii implicate în refacere;– intermediari: organizaţii sau persoane care sunt doritoare să participe la campania decomunicare;– publicul general;– mass-media;– autorităţi care se ocupă de managementul consecinţelor pe termen lung.De îndată ce criza a încetat şi atenţia presei a scăzut în intensitate, este necesară analizacomunicării pe timpul crizei, care să includă: analiza mesajelor emise; analiza opiniei şi atitudiniipublicului; reacţiile angajaţilor şi sugestiile lor pentru îmbunătăţirea comunicării; reacţia/concluziiledin partea organizaţiilor partenere şi a altor colaboratori. 52Gestionarii situaţiilor de urgenţă şi practicienii comunicării în situaţii de criză trebuie să ianotă de oportunităţile create în timpul dezastrului pentru a reconstitui un sentiment de comunitate,de identitate şi ordin civic la un nivel mai înalt de complexitate a sistemului. 53Experienţa acumulată trebuie transpusă în planuri noi, instrucţiuni, proceduri şi este necesarca aplicabilitatea acestora să fie urmărită prin exerciţii şi simulări.4. ANALIZA COMUNICĂRII PE TIMPUL INUNDAŢIILOR PRODUSEÎN JUDEŢUL SUCEAVA – IULIE 2008Pentru o mai bună înţelegere a suportului teoretic prezentat în capitolele anterioare am luatspre analiză o situaţie de urgenţă (inundaţie) cu care s-a confruntat Inspectoratul pentru Situaţii deUrgenţă ,,Bucovina’’ al judeţului Suceava. În cele ce urmează voi prezenta derularea situaţiei deurgenţă şi modul de gestionare a comunicării.CARACTERISTICI GEOGRAFICE ŞI REŢEAUA HIDROGRAFICĂJudeţul Suceava, situat în nordul României, ocupă o suprafaţă de 8.553,5 kmp.(reprezentând cca. 4% din teritoriul ţării), fiind al doilea judeţ din ţară ca întindere. Judeţul Suceavase învecinează la sud cu judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ, la vest cu judeţele Maramureş şiBistriţa Năsăud, la est cu judeţele Botoşani şi Iaşi, iar la nord cu Republica Ucraina.Reţeaua hidrografică a judeţului însumează 3092 km. Densitatea reţelei hidrografice este de0,361 km râu/kmp teritoriu, valoare superioară celei medii pe ţară.Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul sunt: râul Siret (de la N la S) şi afluenţii săi,râurile Suceava, Şomuzu Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE). Suprafaţa totală aluciilor de apă din judeţ este de 5.542,63 ha, din care 5.056,622 ha ape curgătoare şi 486,008 halacuri.În totalitate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorităconfiguraţiei generale a reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile alecăror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic estecel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţajudeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (cca 30% din suprafaţă) şi Suceava.Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajateîn scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor,piscicultură etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele şase lacuri din lungul râuluiŞomuzu Mare.52 Chiciudean, I., Ţoneş, V. (2008), p. 140.53 Sellnow, T.L., Seeger, M.W., Ulmer, R.R. (2000), p. 275.51