asemenea, în unele zone, în care a şi fost declanşată starea de necesitate, populaţia refuză să plecedin zonele cu pericol ridicat. Dacă va fi nevoie, vom interveni cu jandarmii, pentru că prioritateanumărul unu este salvarea vieţilor omeneşti”, a declarat prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanupentru Monitorul de Suceava (28.07.2008),,Aproximativ 700 de oameni de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă lucrează, în total,în zonele afectate de inundaţiile din judeţul Suceava pentru înlăturarea efectelor acestora’’, a spusprefectul de Suceava, Ştefan Alexandru Băişanu, citat de ziarul Obiectiv de Suceava (31.07.2008).Pe de altă parte materialele publicate în ziarele centrale şi agenţiile de presă (RomâniaLiberă, Gândul, Ziua, Cotidianul, Evenimentul Zilei, Gardianul, Adevărul, Jurnalul Naţional,Mediafax, Agerpres, NewsIn) au reportaje neutre sau pozitive despre calitatea intervenţiilorstructurilor pentru situaţii de urgenţă, iar ca teme principale eforturile depuse de personalul operativîn limitarea urmărilor dezastrului, dar şi reacţiile politicienilor la nenorocirea oamenilor.,,Sute de pompieri şi specialişti de la inspectoratele pentru situaţii de urgenţă au intervenitpentru a salva oamenii blocaţi de ape”, relatează jurnaliştii de la Gândul (24.07.2008).În ziarul Ziua, preşedintele Traian Băsescu remarcă eforturile depuse de militarii implicaţi îngestionarea situaţiei de urgenţă: ,,I.S.U. utilizează zilnic acelaşi personal. Am văzut militari caresunt pur şi simplu epuizaţi. Aş spune că oboseala este normală faţă de situaţia existentă în teren.Cred că toate autorităţile, toţi oamenii care pot face acest lucru trebuie să vorbească cu oameniiafectaţi, care au nevoie de încurajare”, a precizat preşedintele, insistând că a văzut foarte mulţioameni disperaţi, care au nevoie de solidaritate. (28.07.2008).,,În zonele afectate au fost mobilizate forţe impresionate, de la pompieri şi jandarmi până lavoluntari care ajută la evacuarea apei din casele oamenilor şi la salvarea animalelor. Mai multe casedin Putna au fost inundate, sâmbătă dimineaţă, zece familii fiind evacuate din calea apelor.Autorităţile au anunţat deja că vor delega câte doi-trei soldaţi la fiecare gospodărie pentru a-i ajutape oameni la scoaterea apei şi a noroiului din casă. (…) Oamenii au rămas blocaţi în poduri şi încopaci şi au cerut ajutorul pompierilor. Localnicii povestesc că viitura le-a luat totul în câtevaminute. (...) La Tarniţa, pompierii scot apa din iazul de decantare de teamă că un perete de steril s-arputea prăbuşi. Podul din localitatea suceveană Marginea a cedat, joi noapte, după ce a plouattorenţial aproape două zile. Pompierii nu mai fac faţă solicitărilor şi au cerut ajutorul colegilor de laBotoşani, care au mai trimis un echipaj al I.S.U. dotat cu motopompe şi bărci pneumatice”, relateazăjurnaliştii de la Cotidianul (25.07.2008).În ediţia din 30.07.2008, Evenimentul Zilei, sub titlul ,,Îngeri cu epoleţi”, face oretrospectivă a zilelor şi nopţilor de coşmar petrecute de pompieri în zonele inundate: ,, Printrezecile de mii de familii de suceveni care au trăit cu sufletul la gură ultima săptămână, îngrozite depotopul ce înghiţea de la o zi la alta judeţul, s-au numărat şi cele ale sutelor de pompieri şi jandarmitrimişi în mijlocul puhoaielor.Mulţi dintre ei se află la prima intervenţie de asemenea anvergură şi au înfruntat riscuri lacare nici măcar nu s-au gândit când s-au înrolat în rândurile jandarmeriei sau ale pompierilor. Înnoaptea de 24 iulie, cerul s-a rupt prima oară deasupra judeţului Suceava şi s-a produs revărsareaapelor. Mai mulţi pompieri au fost trimişi cu un autocamion să decolmateze un podeţ dinCâmpulung Moldovenesc, şi aşa au ajuns să vadă moartea cu ochii. În timp ce racordau omotopompă, au observat cum puhoaiele au smuls un garaj şi se îndreptau spre ei. Au fugit din caleaviiturii toţi, cu excepţia comandantului de echipaj şi a unui subofiţer care s-au urcat imediat înautocamion, încercând să-l scoată din calea apelor furioase ale pârâului Valea Seacă. O maşină luatăde puhoaie a fost băgată pur şi simplu sub autocamionul pompierilor, acesta s-a răsturnat şi a fostînghiţit de ape. L-a dus aproximativ un kilometru şi jumătate în aval. Oamenii spuneau că se maivedea doar girofarul. Şoferul şi comandantul de echipaj au ieşit pe turela cabinei, ofiţerul a sărit peun mal şi s-a ţinut de un gard, iar subofiţerul s-a prins de o răchită care era dusă de ape la vale.Norocul său a fost că a ajuns sub geamul unei case, fiind tras de oameni înăuntru“, îşi aminteştemomentele de groază căpitanul Dan Băltaru, din cadrul I.S.U. Suceava. Ofiţerul povesteşte că ceidoi pompieri erau în stare de şoc. Subofiţerul salvat în ultima clipă era aproape inconştient. „Decând a venit viitura şi a sărit de pe cabina autocamionului nu mai ştie nimic. Tot ce ţine minte e căs-a trezit în casă la un om, atât“, completează căpitanul Băltaru. Şi el, ca şi mulţi alţi pompieri aiI.S.U. Suceava, au fost mereu în prima linie. Au văzut oameni căţăraţi în copaci, în podurile caselor,pe acoperişuri, oameni pentru care ei erau singura speranţă.61
„M-a impresionat imaginea unei bătrâne care stătea pe ochiul de geam din podul casei şiplângea... «Căsuţa mea, căsuţa mea». Colegii mei au salvat copii, femei, bătrâni. Unii erauimobilizaţi la pat sau abia se puteau mişca, apa era până la geamuri, poate şi mai multă“,rememorează căpitanul. Poveştile celor care au intervenit pentru salvarea populaţiei suntcutremurătoare, şi fiecare dintre cei peste 700 de pompieri şi jandarmi mobilizaţi are una.,,Operaţiunile de salvare de la Ţibeni au durat aproape şapte ore. În bărcile pneumatice alepompierilor au fost urcaţi mai întâi copiii, bătrânii şi femeile. Au fost şi oameni care au refuzat să-şipărăsească locuinţele, chiar dacă erau înconjuraţi de ape.” informează Adevărul (26.07.2008)Mass-media locală s-a dovedit mai implicată în relatarea exactă a desfăşurării evenimentelor,a adus la cunoştinţa cetăţeanului informaţia clară şi reală însă o parte din mass-media naţională afost tentată de latura senzaţională a subiectului, au avut tendinţa de a mări tragicul, de a scoate laiveală un eventual fenomen negativ şi astfel au privilegiat declaraţiile spectaculoase sau elementeexagerate şi dramatice.Pe timpul gestionării inundaţiilor a existat tendinţa de a aduce atingere imaginii structurilorimplicate, dar s-au făcut corecturi ale relatărilor neadevărate prin monitorizarea opiniei publice şiredactarea unor materiale menite să combată acest lucru.În ediţia ziarului Gardianul din data de 30.07.2008, sub titlul ,,Ţara pe apa sâmbetei”,editorialistul Cornel Ivanciuc reia stereotipul incapacităţii structurilor politice de a gestiona situaţiilede criză, aducând atingere şi imaginii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgentă: ,,Nimicn-au facut autorităţile centrale pentru a evita scenariul ca de lumea a treia care se desfăşoară an dean în satele României profunde. (…) Vorbim despre ce-ar fi trebuit să se facă în situaţii de criză, deavarie. Ne referim la o instituţie invocată de nenumărate ori şi care scriptic există, dar a căreiautoritate lipseşte cu desăvârşire, ceea ce o aneantizează ca autoritate. E vorba despre ComitetulNaţional pentru Situaţii de Urgenţă (C.N.S.U.) şi despre ce-ar fi trebuit să întreprindă un asemeneaorganism, confruntat anual cu scenariul inundaţiilor. Din tonul neputincios al preşedinţilor deconsilii judeţene rezultă că C.N.S.U. nu este nici acum un organism descentralizat la nivel judeţean,şi că, pentru fiecare situaţie, autoritatea locală trebuie să facă cerere la centru pentru ajutoarele debază. Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă au fost luate din nou pe nepregătite, iar ţaras-a dus iarăşi pe apa sâmbetei.”În ediţia din data de 28.07.2008, sub titlul ,,Cod roşu încă cinci ani”, în România Liberă secomentează tendenţios afirmaţiile purtătorului de cuvânt ale I.G.S.U.: ,,Inspectoratul General pentruSituaţii de Urgenţă (I.G.S.U.) a intervenit în localităţile inundate din judeţul Suceava cu numai treibărci, ,,pentru că au fost suficiente”, ,,iar de elicoptere nu a fost nevoie”, afirma Alin Maghiar,purtător de cuvânt. Oamenii din satele inundate nu au fost evacuaţi din timp pentru că nu a existatun pericol iminent, consideră acesta. Astfel au interpretat autorităţile codul roşu de avertizare.”„Evacuarea locuitorilor se face doar atunci când există un pericol iminent de inundare.Avertizarea hidrologică de cod roşu s-a transmis zilele trecute numai pe anumite zone din judeţeleSuceava şi Maramureş, adică pe zonele adiacente râurilor. Problemele cele mai grave au apărut însănu din cauza revărsării râurilor, ci din cauza acumulărilor de apă de pe versanţi”, afirmă purtătorulde cuvânt al I.G.S.U., Alin Maghiar. El spune că avertizarea meteorologică a fost de cod galben,apoi de cod portocaliu şi, de aceea, I.G.S.U. a transmis în teritoriu atenţionarea de „pericol”, nu de„pericol iminent”. Asta a însemnat că oamenii din localităţile cu risc de inundare au fost avertizaţi,dar nu erau obligaţi să părăsească gospodăriile.Acelaşi cotidian, însă, reproduce mesajul preşedintelui României privind capacitatea demobilizare a subordonaţilor I.S.U. ,,Bucovina” Suceava: ,,Am văzut militari care ţin de I.S.U. caresunt epuizaţi, de 2-3 zile lucrând zi şi noapte în operaţiuni de salvare. Oboseala este normală faţă desituaţia existentă în teren şi faţă de efortul făcut de personalul I.S.U.”, a spus preşedintele Băsescu.Pe timpul intervenţiilor nu au existat zvonuri relatate, doar tendinţe care au fost confirmatesau infirmate după verificările făcute la Centrul de comunicare. Mass-media, după ce primea oveste, cerea confirmarea acesteia Centrului de comunicare din cadrul C.J.S.U.Şi audio-vizualul, prin posturile TVR 1, PRO TV, Prima, Naţional TV, Realitatea TV, Antena1, Antena 3 şi staţiile locale de televiziune şi radio au transmis prin buletine de ştiri şi talk show-uri,informaţii cu privire la intervenţiile de limitare a urmărilor inundaţiilor produse.62
- Page 6 and 7:
SECŢIUNEA I - Lucrări cu caracter
- Page 8 and 9:
MEDIUL STRATEGIC VIITORO evaluare a
- Page 10 and 11:
Priorităţile, stabilite pentru pe
- Page 12 and 13: în situaţii de urgenţă. Chiar d
- Page 14: principalele tipuri de riscuri, pre
- Page 17 and 18: În acest domeniu se vor realiza:
- Page 19 and 20: • formarea competenţelor pentru
- Page 21 and 22: Communication is, in this context,
- Page 23 and 24: Gestionarea/managementul situaţiei
- Page 25 and 26: Starea de urgenţă - priveşte sit
- Page 27 and 28: Potrivit lui Melançon, specialistu
- Page 29 and 30: În lucrările consacrate managemen
- Page 31: - pregătire - procesul de pregăti
- Page 34 and 35: naţionale de management al risculu
- Page 36 and 37: - pregătirea populaţiei pentru ap
- Page 38 and 39: structurilor abilitate în domeniu
- Page 40 and 41: Centrul de comunicare şi informare
- Page 42 and 43: complexe impuse de situaţia de urg
- Page 44 and 45: funcţiuni specifice perioadei pred
- Page 46 and 47: - conceperea eficientă a canalelor
- Page 48 and 49: Când difuzează informaţii cu pri
- Page 50 and 51: c) analizarea resurselor disponibil
- Page 52 and 53: 3) faza de completare (urmăreşte
- Page 54 and 55: Iaşi. Ulterior, în perioada 25-27
- Page 56 and 57: evenimentelor prin Secretariatul Te
- Page 58 and 59: ) la nivel I.S.U. ,,Bucovina” Suc
- Page 60 and 61: - Consumaţi alimente numai după c
- Page 64 and 65: CONCLUZIIPrin prezenta lucrare s-a
- Page 66 and 67: de asemenea, să fie asiguraţi că
- Page 68 and 69: SUCEAVASITUAŢIA SINTETICĂ A PAGUB
- Page 70 and 71: Schema generală a fluxului informa
- Page 77 and 78: BIBLIOGRAFIE:1. Barus-Michel J., Gi
- Page 79 and 80: COMUNITATE ŞI VOLUNTARIATPENTRU SI
- Page 81 and 82: • implicarea voluntarilor în pro
- Page 83 and 84: 2. Elaborarea fişei postului pentr
- Page 85 and 86: - Există ceva special despre aplic
- Page 87 and 88: personalul sau politicile organiza
- Page 89 and 90: • identificarea aspectelor partic
- Page 91 and 92: SERVICIILE DE URGENŢĂ - SUBSECTOR
- Page 93 and 94: Rezultă o matrice a riscului împ
- Page 95 and 96: Nr. crt. Pericolul Probalitate Grav
- Page 97 and 98: PLANIFICAREA ACŢIUNILOR STRUCTURIL
- Page 99 and 100: În acest context, trebuie evidenţ
- Page 101 and 102: organizaţionale care, prin redefin
- Page 103 and 104: Referitor la aspectele care vizeaz
- Page 105 and 106: stare de teamă. De ce? Publicul ar
- Page 107 and 108: EmpatiaSentimentul de nenoricire ş
- Page 109 and 110: 9. Mucchielli, A.; Corbalan, J., A.
- Page 111 and 112: ‣ comunicarea în masă cu public
- Page 113 and 114:
Începând cu ora 19:00, sub coordo
- Page 115 and 116:
Ora 19:24 - Antena 1 transmite în
- Page 117 and 118:
‣ În acest moment, la iniţiativ
- Page 119 and 120:
Fig. 1. Structura internă a globul
- Page 121 and 122:
înaintarea unui şarpe şi este re
- Page 123 and 124:
VII - FoarteputernicCei mai mulţi
- Page 125 and 126:
De altfel, pentru locuinţe izolate
- Page 127 and 128:
apariţia coşurilor cu două strat
- Page 129 and 130:
unde:V gr - este volumul real de ga
- Page 131 and 132:
Combustibil - material capabil să
- Page 133 and 134:
Protecţie pasivă la incendiu - co
- Page 135 and 136:
în care t - timpul, s - spaţiul,
- Page 137 and 138:
Având în vedere importanţa acest
- Page 139 and 140:
- în raport cu tipul surselor de e
- Page 141 and 142:
PREVENIREA INCENDIILORÎN UNITĂŢI
- Page 143 and 144:
Nr. controale2.0001.5001.0005000200
- Page 145 and 146:
mobilitate, percepţiei pericolului
- Page 147 and 148:
‣ păstrarea căilor de evacuare
- Page 149 and 150:
Exemple de incendii la care s-au î
- Page 151 and 152:
BIBLIOGRAFIE:1. Legea nr. 307/2006
- Page 153 and 154:
concept; în relaţia om-maşină/u
- Page 155 and 156:
- dispunerea/realizarea şi aplicar
- Page 157 and 158:
Riscuri/pericole determinate de fac
- Page 159 and 160:
PROCEDURA DE EXTRAGERE LATERALĂ DI
- Page 161 and 162:
În timp ce capul este menţinut î
- Page 163 and 164:
Fig. 4 - Partea a II-a a procedurii
- Page 165 and 166:
PROPRIETĂŢILE TERMODINAMICE ALE A
- Page 167 and 168:
Fig. 3. Variaţia volumului masic a
- Page 169 and 170:
Fig. 7. Variaţia entalpiei masice
- Page 171 and 172:
Fig. 11. Variaţia căldurii specif
- Page 173 and 174:
5. CONCLUZIILucrarea dezvoltă pe b
- Page 175 and 176:
2. INSTALAŢIA FIXĂ DE STINGERE CU
- Page 177 and 178:
de semnalizare a intrării în func
- Page 179 and 180:
Comenzile de acţionare a instalaţ
- Page 181 and 182:
Fig. 2. Structura de principiu a so
- Page 183 and 184:
Primele instrumente sau aparate pen
- Page 185 and 186:
din punct de vedere toxicologic ca
- Page 187 and 188:
- direcţia Y = 0,0 m/s 2 ;- direc
- Page 189 and 190:
• Pierderea de căldură prin con
- Page 191 and 192:
circulaţia fumului în interiorul
- Page 193 and 194:
3. Fire Dynamics Simulator (Version
- Page 195 and 196:
GR( Q ⋅C+ Q )⋅ B ⋅ Lmi= (1)W
- Page 197 and 198:
Datorită structurii din beton a co
- Page 199 and 200:
Se consideră că mai mult de 20% d
- Page 201 and 202:
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ DE ÎNALT
- Page 203 and 204:
- Presiunea maximă de lucru: 25 ba
- Page 205 and 206:
3. BoilerPentru realizarea boilerul
- Page 207 and 208:
4. ACHIZIŢIA TEMPERATURILOR, PRELU
- Page 209 and 210:
Temperaturile agentului secundar su
- Page 211 and 212:
1.2. Metoda experimentalăPrimele o
- Page 213 and 214:
Standul experimental este alcătuit
- Page 215 and 216:
Determinarea parametrilor a fost f
- Page 217 and 218:
Fig. 1.Orice algoritm eficient de o
- Page 219 and 220:
- o mulţime de soluţii posibile
- Page 221 and 222:
În algoritmii genetici iniţiali,
- Page 223 and 224:
funcţie de performanţă mai slab
- Page 225 and 226:
Diferită de cea prezentată anteri
- Page 227 and 228:
- Iluminarea: reprezintă mărimea
- Page 229 and 230:
Fig. 4. Importanţa geometriei spa
- Page 231 and 232:
SECŢIUNEA a III-a - VariaCARACTERI
- Page 233 and 234:
- covarianţa zero, când cele dou
- Page 235 and 236:
Densitatea de probabilitate a vitez
- Page 237 and 238:
Schema de principiu a unui sistem d