BULETINUL POMPIERILOR Nr. 1/2012 - IGSU

Fig. 13. Variaţia căldurii specifice izobare a apei şi aburului supraîncălzit la diferite presiuniîn funcţie de temperatură (p = 10; 20; 30; 40; 50 bar)4. INFLUENŢA PROPRIETĂŢILOR TERMODINAMICE ALE APEI ASUPRAECUAŢIEI DE BILANŢ TERMIC ÎN CAZUL UNUI INCENDIUÎn mod generic, ecuaţia de bilanţ termic scrisă în cazul stingerii cu ceaţă de apă a unuiincendiu, având ca material de ardere lichide combustibile, se poate scrie în felul următor:• ••Q = q fL+ ( 1 − x) L mwC pw( T fs−Tw)(1)relaţie în care:Q • – fluxul termic cedat de lichidul combustibil;Lq • – densitatea fluxului termic prin conducţie de la suprafaţa lichidului combustibil cătrefLmasa de lichid combustibil;x – procentul din masa de ceaţă de apă care participă la răcirea (stingerea) flăcării;m • – debitul masic de descărcare a ceţii de apă;wC pw – căldura molară la presiune constantă a vaporilor de apă;T fs – temperatura suprafeţei lichidului combustibil;T w – temperatura ceţii de apă.Se observă din această ecuaţie importanţa căldurii molare la presiune constantă a vaporilorde apă, parametru care este determinant în aprecierea corectă a valorii fluxului termic cedat delichidul combustibil şi implicit din conservarea fluxurilor termice, aprecierea corectă a fluxuluitermic necesar pentru răcirea (stingerea) flăcării dezvoltate la focar. Diagramele construite cuajutorul parametrilor termodinamici în funcţie de temperatură, din standardul internaţionalIAPWS-IF97, sunt în acest context deosebit de utile atât în etapa de dimensionare, proiectare ainstalaţiilor de stingere, dar şi în procesul de intervenţie (stingere) la incendii.171