Potrivit deciziilor autorităţii naţionale de conducere, la nivel naţional se constituieInspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă 1 în componenţa Ministerului Administraţiei şiInternelor căruia îi revine responsabilitatea executării conducerii operaţionale în domeniul protecţieicivile. Coordonarea unitară a activităţilor de apărare împotriva dezastrelor revine ComitetuluiNaţional pentru Situaţii de Urgenţă în cazul în care efectele dezastrelor, ca arie de manifestare şiamploare, pun în pericol securitatea naţională.Structura Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă la pace şi la război, precum şiprocedurile de lucru pentru elaborarea concepţiilor, planurilor şi documentelor organizatorice deaplicare a acestora sunt similare standardelor Alianţei Nord-Atlantice şi celor ale U.E. Procesul destandardizare şi interoperabilitate cu structuri similare din celelalte ţări membre NATO are dreptscop perfecţionarea conducerii structurilor de intervenţie la toate nivelurile.Din cele prezentate mai sus rezultă că, prin cadrul de acţiune specific, apărarea naţionalăşi protecţia civilă contribuie la menţinerea ordinii constituţionale, protecţia valorilor economice,culturale ale statului şi, deopotrivă, a cetăţenilor săi.Potrivit legii, protecţia civilă 2 este componentă a sistemului securităţii naţionale şi reprezintăun ansamblu integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cucaracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate în scopul prevenirii şireducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotrivaefectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmăriloracestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate.Astfel, în Strategia de Securitate Naţională, sunt evidenţiate ca posibile riscuri la adresaRomâniei, deopotrivă o serie de ameninţări noi, asimetrice, de natură militară sau non-militară,precum şi de fenomene grave, de natură geofizică, meteoclimatică ori asociată, provenind dinmediu sau reflectând degradarea acestuia, inclusiv ca urmare a unor activităţi umane periculoase,dăunătoare sau iresponsabile. Între acestea, se pot înscrie: catastrofele naturale sau alte fenomenegeo- sau meteoclimatice grave (cutremure, inundaţii, încălzirea globală şi alte modificări bruşte şiradicale ale condiţiilor de viaţă); tendinţa de epuizare a unor resurse vitale; catastrofele industrialesau ecologice având drept consecinţe pierderi mari de vieţi omeneşti, perturbarea substanţială avieţii economico-sociale şi poluarea gravă a mediului pe teritoriul naţional şi în regiunile adiacente;posibilitatea crescută a producerii unor pandemii.În acest context, în domeniul protecţiei civile este elaborată legislaţia de bază şi subsecventăasigurării managementului şi gestionării situaţiilor de urgenţă, dintre care se evidenţiazăO.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobatăprin Legea nr. 15/2005, Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă şi H.G.R. nr. 2288/2004 pentruaprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalteorgane centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor deurgenţă.Astfel, la nivelul Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, sunt avizate 3 şi aprobateprin ordine comune ale miniştrilor cu atribuţii în domeniul managementului şi gestionării situaţiilorde urgenţă şi cel al ministrului administraţiei şi internelor, în calitate de preşedinte al C.N.S.U.,regulamente privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.Componentele strategiei în domeniul situaţiilor de urgenţă pot fi: viziunea, misiunea,valorile declarate, obiectivele şi resursele.Viziunea trebuie să asigure unitatea organizaţiei prin alegerea unui obiectiv comun. Îndomeniul managementului situaţiilor de urgenţă acesta ar putea fi: eficientizarea acţiunilorstructurilor cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru prevenirea şi contracarareasurprinderii în cazul producerii unor evenimente deosebite.1Hotărârea nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigrameiInspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.2 Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă.3 H.G.R. nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea C.N.S.U.97
În acest context, trebuie evidenţiate obiectivele, măsurile şi priorităţile InspectoratuluiGeneral pentru Situaţii de Urgenţă, ca organ de specialitate din subordinea MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor, care asigură coordonarea unitară şi permanentă a activităţilor deprevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă 4 .Misiunea exprimă motivul principal, scopul pentru care organizaţia există şi pentru care afost creată.Desigur că în cazul autorităţilor publice misiunea derivă din textul legii, dar în esenţă legeade organizare care se referă la acea instituţie defineşte şi scopul pentru care a fost creată aceasta şiatribuţiile ei. Misiunea se enunţă sub formă de angajament.Potrivit legislaţiei în domeniu, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă areurmătoarele atribuţii principale:– analizează, evaluează şi monitorizează tipurile de risc, efectuează prognoze asupraevoluţiei acestora în scopul identificării stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă,propunând totodată măsuri pentru avertizarea populaţiei şi prevenirea agravării situaţiei;– asigură coordonarea aplicării unitare, pe întreg teritoriul ţării, a măsurilor şi acţiunilor deprevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă;– coordonează derularea programelor naţionale de pregătire în domeniul apărării împotrivadezastrelor;– asigură coordonarea tehnică şi de specialitate a centrelor operaţionale şi a centreloroperative şi menţinerea permanentă a fluxului informaţional cu acestea;– cooperează cu organismele de profil pe plan internaţional, pe baza convenţiilor la carestatul român este parte şi urmăreşte respectarea acestor convenţii în domeniul situaţiilor deurgenţă;– avizează regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc,elaborate de comitetele ministeriale, şi le prezintă spre aprobare;– coordonează planificarea resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă la nivelnaţional şi elaborează proiectul planului de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiarepentru astfel de situaţii;– elaborează rapoarte şi alte documente pentru informarea Comitetului Naţional,primului-ministru, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Preşedintelui României şi comisiilor despecialitate ale Parlamentului;– funcţionează ca punct naţional de contact în relaţiile cu organismele şi organizaţiileinternaţionale guvernamentale şi neguvernamentale cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor deurgenţă;Angajamentul privind misiunea structurilor implicate presupune introducerea cu succes aunui nivel acceptabil şi măsurabil de prestare pentru populaţie a serviciilor pe termen lung. Astfel,un exemplu de formulare este:– reducerea riscurilor şi efectelor acestora în situaţia manifestării;– coordonarea unitară a structurilor cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă;– salvarea vieţii oamenilor;– să servească drept exemplu de urmat de către celelalte servicii publice.Valorile declarate pe care I.G.S.U. le urmăreşte, precum şi celelalte structuri cu atribuţii îndomeniul situaţiilor de urgenţă, sunt: salvarea vieţii indiferent a cui ar fi ea şi, în mod deosebit, aomului care costituie valoarea supremă în cadrul societăţii.Principiile avute în vedere în acţiunile desfăşurate potrivit competenţelor în domeniu sunt:– flexibilitatea: capacitatea de a răspunde rapid la situaţiile de urgenţă;– transparenţa: capacitatea de a furniza la timp informaţie obiectivă şi corectă despreactivitatea desfăşurată;– neutralitatea politică: abordarea neutră a clasei politice din România, şi, concomitent,cooperarea cu instituţiile statului alese democratic;4 O.U.G. nr. 21/2005 pentru aprobarea Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.98
- Page 6 and 7:
SECŢIUNEA I - Lucrări cu caracter
- Page 8 and 9:
MEDIUL STRATEGIC VIITORO evaluare a
- Page 10 and 11:
Priorităţile, stabilite pentru pe
- Page 12 and 13:
în situaţii de urgenţă. Chiar d
- Page 14:
principalele tipuri de riscuri, pre
- Page 17 and 18:
În acest domeniu se vor realiza:
- Page 19 and 20:
• formarea competenţelor pentru
- Page 21 and 22:
Communication is, in this context,
- Page 23 and 24:
Gestionarea/managementul situaţiei
- Page 25 and 26:
Starea de urgenţă - priveşte sit
- Page 27 and 28:
Potrivit lui Melançon, specialistu
- Page 29 and 30:
În lucrările consacrate managemen
- Page 31:
- pregătire - procesul de pregăti
- Page 34 and 35:
naţionale de management al risculu
- Page 36 and 37:
- pregătirea populaţiei pentru ap
- Page 38 and 39:
structurilor abilitate în domeniu
- Page 40 and 41:
Centrul de comunicare şi informare
- Page 42 and 43:
complexe impuse de situaţia de urg
- Page 44 and 45:
funcţiuni specifice perioadei pred
- Page 46 and 47:
- conceperea eficientă a canalelor
- Page 48 and 49: Când difuzează informaţii cu pri
- Page 50 and 51: c) analizarea resurselor disponibil
- Page 52 and 53: 3) faza de completare (urmăreşte
- Page 54 and 55: Iaşi. Ulterior, în perioada 25-27
- Page 56 and 57: evenimentelor prin Secretariatul Te
- Page 58 and 59: ) la nivel I.S.U. ,,Bucovina” Suc
- Page 60 and 61: - Consumaţi alimente numai după c
- Page 62 and 63: asemenea, în unele zone, în care
- Page 64 and 65: CONCLUZIIPrin prezenta lucrare s-a
- Page 66 and 67: de asemenea, să fie asiguraţi că
- Page 68 and 69: SUCEAVASITUAŢIA SINTETICĂ A PAGUB
- Page 70 and 71: Schema generală a fluxului informa
- Page 77 and 78: BIBLIOGRAFIE:1. Barus-Michel J., Gi
- Page 79 and 80: COMUNITATE ŞI VOLUNTARIATPENTRU SI
- Page 81 and 82: • implicarea voluntarilor în pro
- Page 83 and 84: 2. Elaborarea fişei postului pentr
- Page 85 and 86: - Există ceva special despre aplic
- Page 87 and 88: personalul sau politicile organiza
- Page 89 and 90: • identificarea aspectelor partic
- Page 91 and 92: SERVICIILE DE URGENŢĂ - SUBSECTOR
- Page 93 and 94: Rezultă o matrice a riscului împ
- Page 95 and 96: Nr. crt. Pericolul Probalitate Grav
- Page 97: PLANIFICAREA ACŢIUNILOR STRUCTURIL
- Page 101 and 102: organizaţionale care, prin redefin
- Page 103 and 104: Referitor la aspectele care vizeaz
- Page 105 and 106: stare de teamă. De ce? Publicul ar
- Page 107 and 108: EmpatiaSentimentul de nenoricire ş
- Page 109 and 110: 9. Mucchielli, A.; Corbalan, J., A.
- Page 111 and 112: ‣ comunicarea în masă cu public
- Page 113 and 114: Începând cu ora 19:00, sub coordo
- Page 115 and 116: Ora 19:24 - Antena 1 transmite în
- Page 117 and 118: ‣ În acest moment, la iniţiativ
- Page 119 and 120: Fig. 1. Structura internă a globul
- Page 121 and 122: înaintarea unui şarpe şi este re
- Page 123 and 124: VII - FoarteputernicCei mai mulţi
- Page 125 and 126: De altfel, pentru locuinţe izolate
- Page 127 and 128: apariţia coşurilor cu două strat
- Page 129 and 130: unde:V gr - este volumul real de ga
- Page 131 and 132: Combustibil - material capabil să
- Page 133 and 134: Protecţie pasivă la incendiu - co
- Page 135 and 136: în care t - timpul, s - spaţiul,
- Page 137 and 138: Având în vedere importanţa acest
- Page 139 and 140: - în raport cu tipul surselor de e
- Page 141 and 142: PREVENIREA INCENDIILORÎN UNITĂŢI
- Page 143 and 144: Nr. controale2.0001.5001.0005000200
- Page 145 and 146: mobilitate, percepţiei pericolului
- Page 147 and 148: ‣ păstrarea căilor de evacuare
- Page 149 and 150:
Exemple de incendii la care s-au î
- Page 151 and 152:
BIBLIOGRAFIE:1. Legea nr. 307/2006
- Page 153 and 154:
concept; în relaţia om-maşină/u
- Page 155 and 156:
- dispunerea/realizarea şi aplicar
- Page 157 and 158:
Riscuri/pericole determinate de fac
- Page 159 and 160:
PROCEDURA DE EXTRAGERE LATERALĂ DI
- Page 161 and 162:
În timp ce capul este menţinut î
- Page 163 and 164:
Fig. 4 - Partea a II-a a procedurii
- Page 165 and 166:
PROPRIETĂŢILE TERMODINAMICE ALE A
- Page 167 and 168:
Fig. 3. Variaţia volumului masic a
- Page 169 and 170:
Fig. 7. Variaţia entalpiei masice
- Page 171 and 172:
Fig. 11. Variaţia căldurii specif
- Page 173 and 174:
5. CONCLUZIILucrarea dezvoltă pe b
- Page 175 and 176:
2. INSTALAŢIA FIXĂ DE STINGERE CU
- Page 177 and 178:
de semnalizare a intrării în func
- Page 179 and 180:
Comenzile de acţionare a instalaţ
- Page 181 and 182:
Fig. 2. Structura de principiu a so
- Page 183 and 184:
Primele instrumente sau aparate pen
- Page 185 and 186:
din punct de vedere toxicologic ca
- Page 187 and 188:
- direcţia Y = 0,0 m/s 2 ;- direc
- Page 189 and 190:
• Pierderea de căldură prin con
- Page 191 and 192:
circulaţia fumului în interiorul
- Page 193 and 194:
3. Fire Dynamics Simulator (Version
- Page 195 and 196:
GR( Q ⋅C+ Q )⋅ B ⋅ Lmi= (1)W
- Page 197 and 198:
Datorită structurii din beton a co
- Page 199 and 200:
Se consideră că mai mult de 20% d
- Page 201 and 202:
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ DE ÎNALT
- Page 203 and 204:
- Presiunea maximă de lucru: 25 ba
- Page 205 and 206:
3. BoilerPentru realizarea boilerul
- Page 207 and 208:
4. ACHIZIŢIA TEMPERATURILOR, PRELU
- Page 209 and 210:
Temperaturile agentului secundar su
- Page 211 and 212:
1.2. Metoda experimentalăPrimele o
- Page 213 and 214:
Standul experimental este alcătuit
- Page 215 and 216:
Determinarea parametrilor a fost f
- Page 217 and 218:
Fig. 1.Orice algoritm eficient de o
- Page 219 and 220:
- o mulţime de soluţii posibile
- Page 221 and 222:
În algoritmii genetici iniţiali,
- Page 223 and 224:
funcţie de performanţă mai slab
- Page 225 and 226:
Diferită de cea prezentată anteri
- Page 227 and 228:
- Iluminarea: reprezintă mărimea
- Page 229 and 230:
Fig. 4. Importanţa geometriei spa
- Page 231 and 232:
SECŢIUNEA a III-a - VariaCARACTERI
- Page 233 and 234:
- covarianţa zero, când cele dou
- Page 235 and 236:
Densitatea de probabilitate a vitez
- Page 237 and 238:
Schema de principiu a unui sistem d