Criza (1) – a) incident sau situaţie ce constituie o ameninţare pentru teritoriul, cetăţenii,forţele militare şi interesele vitale ale unui stat, şi care evoluează rapid, creând o situaţie deimportanţă diplomatică, economică, politică sau militară; b) manifestare a unor dificultăţi şidisfuncţionalităţi economice, politice, sociale etc.; c) perioadă de tensiune, de tulburare, deîncercări, adesea decisive, care se manifestă în societate; d) moment critic, care intervine în evoluţiavieţii internaţionale, a raporturilor dintre state şi a unui sistem, regim sau guvern; e) perioadă îndinamica unui sistem caracterizată prin acumularea accentuată a dificultăţilor, izbucnire conflictualăa tensiunilor, fapt care face dificilă funcţionarea sa normală, declanşându-se puternice presiuni spreschimbare;Criza (2) – situaţie generată de evenimentul excepţional produs la nivel naţional sauinternaţional prin care sunt ameninţate sau perturbate grav ordinea constituţională, suveranitatea,independenţa, unitatea şi indivizibilitatea statului român, caracterul său democratic, legalitatea,echilibrul şi stabilitatea politică, economică şi socială a ţării, drepturile şi libertăţile fundamentaleale cetăţenilor, valorile materiale şi culturale, mediul înconjurător, interesele şi obiectivele statului,precum şi îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale ţării, pentru a cărui înlăturare este necesarăadoptarea de măsuri specifice pentru revenirea la starea de normalitate;Criza (3) – situaţia de anormalitate, manifestată la nivel zonal, naţional sau internaţional, cese dezvoltă brusc sau treptat, caracterizată printr-un potenţial de risc ce reprezintă pericole pentruvalorile protejate de constituţie şi legi;Criza (4) – un eveniment care întrerupe în mod dramatic funcţionarea normală a uneiorganizaţii şi care influenţează negativ imaginea sa publică;Decizie (mil.) – opţiunea comandantului privind executarea acţiunii militare, ce sematerializează în concepţia acţiunii;Decizie – a) declaraţie clară şi concisă a comandantului asupra celui mai favorabil de urmatcurs al acţiunii pentru îndeplinirea cu succes a misiunii, rezultată şi adoptată în procesul evaluăriiunei situaţii; b) soluţie adoptată de un sistem (persoană, grup, organizaţie, colectivitate) în vederearezolvării unei probleme; c) moment al acţiunii umane prin care, în faţa unei probleme, a uneisituaţii de rezolvat, din mai multe variante posibile se alege una, despre care se crede că va asigurasatisfacţia maximală a scopului propus. În urma deliberării, decizia reprezintă o concluzie fieteoretică (în probleme de doctrină) fie practică (în activitatea concretă) economică, politică,cotidiană;Dezastru (1) – eveniment care are drept cauză declanşarea unor tipuri de riscuri, din cauzenaturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şicare, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitatestabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivitlegii;Dezastru (2) – este o întrerupere gravă a funcţionării unei comunităţi caracterizată prinpierderi umane, pagube materiale, economice şi de mediu, care depăşeşte capacitatea comunităţiiafectate de a face faţă situaţiei numai cu propriile resurse;Difuzare (distribuire) de informaţii – modul în care informaţiile sunt transmise cătrepublic;Dosar de presă – un ansamblu de documente (comunicate, fotografii, statistici, istoric,portrete, grafice etc.) distribuit jurnaliştilor pentru a le facilita documentarea;Evacuarea – măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă oriproducerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fiafectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, operatori economici, categorii sau grupuri depopulaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie apersoanelor, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi operatorilor economici;Factor de risc – fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şispaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc;Gestionarea unei crize – ansamblul măsurilor şi acţiunilor de izolare-blocare a conflictelorcare alimentează criza (conflictul);21
Gestionarea/managementul situaţiei de criză – a) proces care implică planificarea,organizarea şi adoptarea măsurilor menite să aducă situaţia de criză sub controlul celor care ogestionează şi să permită acestora, prin acţiunile pe care le întreprind, să oprească evoluţia eiviitoare; b) totalitatea metodelor, tehnicilor şi procedurilor utilizate de către guvern (la nivelnaţional) sau de manager (la nivelul unei firme) pentru a evita sau a aborda situaţiile de criză, cumar fi greve, tulburări de stradă ori alte acţiuni violente. Activităţi:– monitorizarea situaţiei care include obţinerea informaţiilor şi procesarea acestora; peaceastă bază, se conturează o imagine generală a situaţiei, din care se pot desprinde concluziiprivind evoluţia acesteia; activitatea de monitorizare se desfăşoară pe parcursul tuturor stărilorcrizei;– identificarea crizei, care presupune utilizarea metodologiilor de examinare a rezultatelorsupravegherii de rutină a situaţiei;– recapitularea, care implică stabilirea explicită a obiectivelor naţionale privind situaţia decriză, elaborarea opţiunilor alternative de răspuns, formularea şi punerea în execuţie a planurilor deimplementare, evaluare a efectelor şi revizuirea/reajustarea obiectivelor;– dezangajarea, care defineşte situaţia stabilă post-criză care urmează să se creeze prinnegocieri şi în conformitate cu obiectivele propuse;– restabilirea păcii – include programul de sprijinire a situaţiei post-criză.Gestionarea situaţiilor de urgenţă – identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor derisc şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei,limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum şi a efectelor negative şi aimpactului produs de evenimentele excepţionale respective;Hazard (1) – este un eveniment potenţial care poate fi produs de un fenomen natural sau deun proces antropic, care poate cauza pierderi umane sau/şi pagube materiale, sociale, economice şide mediu;Hazard (2) – împrejurare sau concurs de împrejurări, favorabile sau nefavorabile, a cărorcauză rămâne, în general necunoscută. Hazardul este utilizat frecvent ca având semnificaţia de risc.Hazardul poate fi clasificat în trei categorii: hazard moral, hazard de comportament şi hazard fizic;Iminenţa ameninţării – parametrii de stare şi timp care determină declanşarea inevitabilă aunei situaţii de urgenţă;Intensitatea situaţiei de urgenţă – viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul deperturbare a stării de normalitate;Managementul – domeniu ştiinţific care studiază, fundamentează şi formulează principiile,regulile, normele, relaţiile, structurile, metodele şi modalităţile de conducere, în vedereaperfecţionării sistemelor şi creşterii eficienţei activităţilor de conducere;Managementul situaţiei de urgenţă – ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilorutilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şimonitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze,stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei denormalitate;Managementul riscurilor de dezastre – este un proces sistematic de utilizare a procedeeloradministrative, a capacităţilor operaţionale şi organizatorice pentru implementarea politicilor şistrategiilor unei comunităţi în vederea reducerii riscurilor de producere a dezastrelor;Managementul urgenţelor – constă în organizarea resurselor şi responsabilităţilor în scopulde a gestiona toate aspectele unei urgenţe, respectiv pregătire, răspuns şi restabilirea normalităţii;Managementul riscului – aplicarea unor politici, proceduri şi practici având ca obiectiveidentificarea riscului, analiza şi evaluarea lui, tratarea, monitorizarea şi reevaluarea riscului;Managementul inundaţiilor – include atât managementul riscului, cât şi managementulsituaţiilor de urgenţă;Managementul durabil al inundaţiilor – managementul riscului la inundaţii în contextulmanagementului integrat al resurselor de apă;22
- Page 6 and 7: SECŢIUNEA I - Lucrări cu caracter
- Page 8 and 9: MEDIUL STRATEGIC VIITORO evaluare a
- Page 10 and 11: Priorităţile, stabilite pentru pe
- Page 12 and 13: în situaţii de urgenţă. Chiar d
- Page 14: principalele tipuri de riscuri, pre
- Page 17 and 18: În acest domeniu se vor realiza:
- Page 19 and 20: • formarea competenţelor pentru
- Page 21: Communication is, in this context,
- Page 25 and 26: Starea de urgenţă - priveşte sit
- Page 27 and 28: Potrivit lui Melançon, specialistu
- Page 29 and 30: În lucrările consacrate managemen
- Page 31: - pregătire - procesul de pregăti
- Page 34 and 35: naţionale de management al risculu
- Page 36 and 37: - pregătirea populaţiei pentru ap
- Page 38 and 39: structurilor abilitate în domeniu
- Page 40 and 41: Centrul de comunicare şi informare
- Page 42 and 43: complexe impuse de situaţia de urg
- Page 44 and 45: funcţiuni specifice perioadei pred
- Page 46 and 47: - conceperea eficientă a canalelor
- Page 48 and 49: Când difuzează informaţii cu pri
- Page 50 and 51: c) analizarea resurselor disponibil
- Page 52 and 53: 3) faza de completare (urmăreşte
- Page 54 and 55: Iaşi. Ulterior, în perioada 25-27
- Page 56 and 57: evenimentelor prin Secretariatul Te
- Page 58 and 59: ) la nivel I.S.U. ,,Bucovina” Suc
- Page 60 and 61: - Consumaţi alimente numai după c
- Page 62 and 63: asemenea, în unele zone, în care
- Page 64 and 65: CONCLUZIIPrin prezenta lucrare s-a
- Page 66 and 67: de asemenea, să fie asiguraţi că
- Page 68 and 69: SUCEAVASITUAŢIA SINTETICĂ A PAGUB
- Page 70 and 71: Schema generală a fluxului informa
- Page 77 and 78:
BIBLIOGRAFIE:1. Barus-Michel J., Gi
- Page 79 and 80:
COMUNITATE ŞI VOLUNTARIATPENTRU SI
- Page 81 and 82:
• implicarea voluntarilor în pro
- Page 83 and 84:
2. Elaborarea fişei postului pentr
- Page 85 and 86:
- Există ceva special despre aplic
- Page 87 and 88:
personalul sau politicile organiza
- Page 89 and 90:
• identificarea aspectelor partic
- Page 91 and 92:
SERVICIILE DE URGENŢĂ - SUBSECTOR
- Page 93 and 94:
Rezultă o matrice a riscului împ
- Page 95 and 96:
Nr. crt. Pericolul Probalitate Grav
- Page 97 and 98:
PLANIFICAREA ACŢIUNILOR STRUCTURIL
- Page 99 and 100:
În acest context, trebuie evidenţ
- Page 101 and 102:
organizaţionale care, prin redefin
- Page 103 and 104:
Referitor la aspectele care vizeaz
- Page 105 and 106:
stare de teamă. De ce? Publicul ar
- Page 107 and 108:
EmpatiaSentimentul de nenoricire ş
- Page 109 and 110:
9. Mucchielli, A.; Corbalan, J., A.
- Page 111 and 112:
‣ comunicarea în masă cu public
- Page 113 and 114:
Începând cu ora 19:00, sub coordo
- Page 115 and 116:
Ora 19:24 - Antena 1 transmite în
- Page 117 and 118:
‣ În acest moment, la iniţiativ
- Page 119 and 120:
Fig. 1. Structura internă a globul
- Page 121 and 122:
înaintarea unui şarpe şi este re
- Page 123 and 124:
VII - FoarteputernicCei mai mulţi
- Page 125 and 126:
De altfel, pentru locuinţe izolate
- Page 127 and 128:
apariţia coşurilor cu două strat
- Page 129 and 130:
unde:V gr - este volumul real de ga
- Page 131 and 132:
Combustibil - material capabil să
- Page 133 and 134:
Protecţie pasivă la incendiu - co
- Page 135 and 136:
în care t - timpul, s - spaţiul,
- Page 137 and 138:
Având în vedere importanţa acest
- Page 139 and 140:
- în raport cu tipul surselor de e
- Page 141 and 142:
PREVENIREA INCENDIILORÎN UNITĂŢI
- Page 143 and 144:
Nr. controale2.0001.5001.0005000200
- Page 145 and 146:
mobilitate, percepţiei pericolului
- Page 147 and 148:
‣ păstrarea căilor de evacuare
- Page 149 and 150:
Exemple de incendii la care s-au î
- Page 151 and 152:
BIBLIOGRAFIE:1. Legea nr. 307/2006
- Page 153 and 154:
concept; în relaţia om-maşină/u
- Page 155 and 156:
- dispunerea/realizarea şi aplicar
- Page 157 and 158:
Riscuri/pericole determinate de fac
- Page 159 and 160:
PROCEDURA DE EXTRAGERE LATERALĂ DI
- Page 161 and 162:
În timp ce capul este menţinut î
- Page 163 and 164:
Fig. 4 - Partea a II-a a procedurii
- Page 165 and 166:
PROPRIETĂŢILE TERMODINAMICE ALE A
- Page 167 and 168:
Fig. 3. Variaţia volumului masic a
- Page 169 and 170:
Fig. 7. Variaţia entalpiei masice
- Page 171 and 172:
Fig. 11. Variaţia căldurii specif
- Page 173 and 174:
5. CONCLUZIILucrarea dezvoltă pe b
- Page 175 and 176:
2. INSTALAŢIA FIXĂ DE STINGERE CU
- Page 177 and 178:
de semnalizare a intrării în func
- Page 179 and 180:
Comenzile de acţionare a instalaţ
- Page 181 and 182:
Fig. 2. Structura de principiu a so
- Page 183 and 184:
Primele instrumente sau aparate pen
- Page 185 and 186:
din punct de vedere toxicologic ca
- Page 187 and 188:
- direcţia Y = 0,0 m/s 2 ;- direc
- Page 189 and 190:
• Pierderea de căldură prin con
- Page 191 and 192:
circulaţia fumului în interiorul
- Page 193 and 194:
3. Fire Dynamics Simulator (Version
- Page 195 and 196:
GR( Q ⋅C+ Q )⋅ B ⋅ Lmi= (1)W
- Page 197 and 198:
Datorită structurii din beton a co
- Page 199 and 200:
Se consideră că mai mult de 20% d
- Page 201 and 202:
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ DE ÎNALT
- Page 203 and 204:
- Presiunea maximă de lucru: 25 ba
- Page 205 and 206:
3. BoilerPentru realizarea boilerul
- Page 207 and 208:
4. ACHIZIŢIA TEMPERATURILOR, PRELU
- Page 209 and 210:
Temperaturile agentului secundar su
- Page 211 and 212:
1.2. Metoda experimentalăPrimele o
- Page 213 and 214:
Standul experimental este alcătuit
- Page 215 and 216:
Determinarea parametrilor a fost f
- Page 217 and 218:
Fig. 1.Orice algoritm eficient de o
- Page 219 and 220:
- o mulţime de soluţii posibile
- Page 221 and 222:
În algoritmii genetici iniţiali,
- Page 223 and 224:
funcţie de performanţă mai slab
- Page 225 and 226:
Diferită de cea prezentată anteri
- Page 227 and 228:
- Iluminarea: reprezintă mărimea
- Page 229 and 230:
Fig. 4. Importanţa geometriei spa
- Page 231 and 232:
SECŢIUNEA a III-a - VariaCARACTERI
- Page 233 and 234:
- covarianţa zero, când cele dou
- Page 235 and 236:
Densitatea de probabilitate a vitez
- Page 237 and 238:
Schema de principiu a unui sistem d