suficient să conţină oxigen, de exemplu, la presiune atmosferică ( ≅ 0, 1MPa) în limitele(16...21)% O 2în aer; x4– împrejurarea principală/împrejurările care a/au contribuit la realizareafenomenului.Condiţia necesară şi suficientă ca o ardere să se iniţieze, să se dezvolte/să se autoîntreţină,este ca fenomenul să se dezvolte în timp şi spaţiu şi să continue combustia de la faza deiniţiere/apariţia focarului către faza de ardere lentă (cazul unei arderi mocnite, unei arderi cuincandescenţă, situaţie denumită, în mod curent, început de incendiu).Un caz particular al iniţierii unei combustii/arderi îl reprezintă fenomenul de autoaprindere.Condiţia necesară şi suficientă ca, în continuare, combustia să se dezvolte în timp şi înspaţiu, este ca aceasta să se autoîntreţină şi să continue spre faza de ardere lentă (cazulincendiilor).3. Postiniţiere a unui incendiuDezvoltarea unui incendiu/unei arderi/unei combustii denumită postiniţiere incendiu, sepoate defini prin intermediul funcţiei implicite:postiniţiere incendiu/dezvoltare incendiu = g ( x5,x6,x7)= g ( x2',x31',x32'). (2)Variabilele care intervin în relaţia (2) sunt:În ecuaţia (2), după trecerea de la iniţiere la dezvoltare, sursa definită prin x ' 2cu naturăflacără/„ front de flăcări”; combustibilul/materialul aflat, de exemplu, în stare de agregare solidă,definit prin x ' 31care contribuie la continuitatea fenomenului de ardere, poate să reprezinte oreuniune de materiale combustibile, având un grad mai mare/mai redus de combustibilitate, aflateîn spaţiul incendiului, determinate de o serie de elemente/factori: factor de masivitate, densitate de'volum, nivel/grad de combustibilitate, umiditate etc.; x32, se defineşte ca fiind cantitatea de oxigenîn aer, care se modifică din punct de vedere al concentraţiei, după cum spaţiul în care incendiul sedezvoltă este deschis/închis, respectiv concentraţia de oxigen în atmosfera incendiului nu suferămodificări, sau scade, după caz.Dezvoltarea unui incendiu implică necesitatea ca variabilele x ' jsă îndeplinească o serie decondiţii de legătură, denumite condiţii necesare pentru dezvoltarea unui incendiu, dar nu şisuficiente, cum sunt de exemplu:' 'x j = x j ( t,s), j = 5, 7 , (3)Procesul continuă în acest mod, până la realizarea fenomenului de ardere generalizată,denumit, în mod curent, flash-over.Condiţii de legătură necesare mecanismului de autoîntreţinere pentru iniţierea/dezvoltareaunui incendiuPentru iniţiere/dezvoltare incendiu, este necesar ca variabila xisă îndeplinească o serie decondiţii denumite de legătură, care constituie condiţiile necesare, dar nu şi suficiente:xi = xi( t,s), i = 1, 4 , (4)d( x2 , x31)≤ dmax .(5)Ts ≥ T a, (6)* Atf = ,V(7)mρ = ,V(8)= t( x , x ≥ t , (9)t apr . 2 31)min .133
în care t – timpul, s – spaţiul, d – distanţa dintre sursa de aprindere şi primul material*potenţial să se aprindă, f – factor de masivitate, At– arie totală a elementului combustibil cugeometrie definită, V – volumul elementului geometric combustibil cu geometrie definită,ρ – densitatea elementului combustibil cu geometrie definită, m – masa materialului combustibilcu geometrie definită, tapr.– timpul de acţiune a sursei asupra materialului combustibil.Pentru autoîntreţinerea unui incendiu, relaţiile specificate anterior nu îndeplinesc în totalitatecondiţiile de necesar şi suficienţă.Dacă spre exemplu, sursa este definită ca fiind flacăra deschisă, pentru realizarea iniţierii,este necesar, dar nu şi suficient ca temperatura de aprindere a materialului Ta, să depăşeascătemperatura sursei Ts( Ts≥ Ta).Dacă spre exemplu, sursa este definită ca fiind electricitatea statică; pentru realizareainiţierii, este necesar, dar nu şi suficient ca energia minimă generată să depăşească energia minimăde aprindere a materialului supus incendiului ( Emin.≥ Es min.); condiţia de suficienţă pentru iniţiereaeste dată şi de umiditatea relativă a mediului, care trebuie să îndeplinească condiţia w
- Page 6 and 7:
SECŢIUNEA I - Lucrări cu caracter
- Page 8 and 9:
MEDIUL STRATEGIC VIITORO evaluare a
- Page 10 and 11:
Priorităţile, stabilite pentru pe
- Page 12 and 13:
în situaţii de urgenţă. Chiar d
- Page 14:
principalele tipuri de riscuri, pre
- Page 17 and 18:
În acest domeniu se vor realiza:
- Page 19 and 20:
• formarea competenţelor pentru
- Page 21 and 22:
Communication is, in this context,
- Page 23 and 24:
Gestionarea/managementul situaţiei
- Page 25 and 26:
Starea de urgenţă - priveşte sit
- Page 27 and 28:
Potrivit lui Melançon, specialistu
- Page 29 and 30:
În lucrările consacrate managemen
- Page 31:
- pregătire - procesul de pregăti
- Page 34 and 35:
naţionale de management al risculu
- Page 36 and 37:
- pregătirea populaţiei pentru ap
- Page 38 and 39:
structurilor abilitate în domeniu
- Page 40 and 41:
Centrul de comunicare şi informare
- Page 42 and 43:
complexe impuse de situaţia de urg
- Page 44 and 45:
funcţiuni specifice perioadei pred
- Page 46 and 47:
- conceperea eficientă a canalelor
- Page 48 and 49:
Când difuzează informaţii cu pri
- Page 50 and 51:
c) analizarea resurselor disponibil
- Page 52 and 53:
3) faza de completare (urmăreşte
- Page 54 and 55:
Iaşi. Ulterior, în perioada 25-27
- Page 56 and 57:
evenimentelor prin Secretariatul Te
- Page 58 and 59:
) la nivel I.S.U. ,,Bucovina” Suc
- Page 60 and 61:
- Consumaţi alimente numai după c
- Page 62 and 63:
asemenea, în unele zone, în care
- Page 64 and 65:
CONCLUZIIPrin prezenta lucrare s-a
- Page 66 and 67:
de asemenea, să fie asiguraţi că
- Page 68 and 69:
SUCEAVASITUAŢIA SINTETICĂ A PAGUB
- Page 70 and 71:
Schema generală a fluxului informa
- Page 77 and 78:
BIBLIOGRAFIE:1. Barus-Michel J., Gi
- Page 79 and 80:
COMUNITATE ŞI VOLUNTARIATPENTRU SI
- Page 81 and 82:
• implicarea voluntarilor în pro
- Page 83 and 84: 2. Elaborarea fişei postului pentr
- Page 85 and 86: - Există ceva special despre aplic
- Page 87 and 88: personalul sau politicile organiza
- Page 89 and 90: • identificarea aspectelor partic
- Page 91 and 92: SERVICIILE DE URGENŢĂ - SUBSECTOR
- Page 93 and 94: Rezultă o matrice a riscului împ
- Page 95 and 96: Nr. crt. Pericolul Probalitate Grav
- Page 97 and 98: PLANIFICAREA ACŢIUNILOR STRUCTURIL
- Page 99 and 100: În acest context, trebuie evidenţ
- Page 101 and 102: organizaţionale care, prin redefin
- Page 103 and 104: Referitor la aspectele care vizeaz
- Page 105 and 106: stare de teamă. De ce? Publicul ar
- Page 107 and 108: EmpatiaSentimentul de nenoricire ş
- Page 109 and 110: 9. Mucchielli, A.; Corbalan, J., A.
- Page 111 and 112: ‣ comunicarea în masă cu public
- Page 113 and 114: Începând cu ora 19:00, sub coordo
- Page 115 and 116: Ora 19:24 - Antena 1 transmite în
- Page 117 and 118: ‣ În acest moment, la iniţiativ
- Page 119 and 120: Fig. 1. Structura internă a globul
- Page 121 and 122: înaintarea unui şarpe şi este re
- Page 123 and 124: VII - FoarteputernicCei mai mulţi
- Page 125 and 126: De altfel, pentru locuinţe izolate
- Page 127 and 128: apariţia coşurilor cu două strat
- Page 129 and 130: unde:V gr - este volumul real de ga
- Page 131 and 132: Combustibil - material capabil să
- Page 133: Protecţie pasivă la incendiu - co
- Page 137 and 138: Având în vedere importanţa acest
- Page 139 and 140: - în raport cu tipul surselor de e
- Page 141 and 142: PREVENIREA INCENDIILORÎN UNITĂŢI
- Page 143 and 144: Nr. controale2.0001.5001.0005000200
- Page 145 and 146: mobilitate, percepţiei pericolului
- Page 147 and 148: ‣ păstrarea căilor de evacuare
- Page 149 and 150: Exemple de incendii la care s-au î
- Page 151 and 152: BIBLIOGRAFIE:1. Legea nr. 307/2006
- Page 153 and 154: concept; în relaţia om-maşină/u
- Page 155 and 156: - dispunerea/realizarea şi aplicar
- Page 157 and 158: Riscuri/pericole determinate de fac
- Page 159 and 160: PROCEDURA DE EXTRAGERE LATERALĂ DI
- Page 161 and 162: În timp ce capul este menţinut î
- Page 163 and 164: Fig. 4 - Partea a II-a a procedurii
- Page 165 and 166: PROPRIETĂŢILE TERMODINAMICE ALE A
- Page 167 and 168: Fig. 3. Variaţia volumului masic a
- Page 169 and 170: Fig. 7. Variaţia entalpiei masice
- Page 171 and 172: Fig. 11. Variaţia căldurii specif
- Page 173 and 174: 5. CONCLUZIILucrarea dezvoltă pe b
- Page 175 and 176: 2. INSTALAŢIA FIXĂ DE STINGERE CU
- Page 177 and 178: de semnalizare a intrării în func
- Page 179 and 180: Comenzile de acţionare a instalaţ
- Page 181 and 182: Fig. 2. Structura de principiu a so
- Page 183 and 184: Primele instrumente sau aparate pen
- Page 185 and 186:
din punct de vedere toxicologic ca
- Page 187 and 188:
- direcţia Y = 0,0 m/s 2 ;- direc
- Page 189 and 190:
• Pierderea de căldură prin con
- Page 191 and 192:
circulaţia fumului în interiorul
- Page 193 and 194:
3. Fire Dynamics Simulator (Version
- Page 195 and 196:
GR( Q ⋅C+ Q )⋅ B ⋅ Lmi= (1)W
- Page 197 and 198:
Datorită structurii din beton a co
- Page 199 and 200:
Se consideră că mai mult de 20% d
- Page 201 and 202:
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ DE ÎNALT
- Page 203 and 204:
- Presiunea maximă de lucru: 25 ba
- Page 205 and 206:
3. BoilerPentru realizarea boilerul
- Page 207 and 208:
4. ACHIZIŢIA TEMPERATURILOR, PRELU
- Page 209 and 210:
Temperaturile agentului secundar su
- Page 211 and 212:
1.2. Metoda experimentalăPrimele o
- Page 213 and 214:
Standul experimental este alcătuit
- Page 215 and 216:
Determinarea parametrilor a fost f
- Page 217 and 218:
Fig. 1.Orice algoritm eficient de o
- Page 219 and 220:
- o mulţime de soluţii posibile
- Page 221 and 222:
În algoritmii genetici iniţiali,
- Page 223 and 224:
funcţie de performanţă mai slab
- Page 225 and 226:
Diferită de cea prezentată anteri
- Page 227 and 228:
- Iluminarea: reprezintă mărimea
- Page 229 and 230:
Fig. 4. Importanţa geometriei spa
- Page 231 and 232:
SECŢIUNEA a III-a - VariaCARACTERI
- Page 233 and 234:
- covarianţa zero, când cele dou
- Page 235 and 236:
Densitatea de probabilitate a vitez
- Page 237 and 238:
Schema de principiu a unui sistem d