Pierderea controlului unui foc implică faptul că, din varii motive, sunt generate:– stări/condiţii nefavorabile determinate de mediu: grad mare de uscăciune, umiditaterelativă redusă, turbulenţe/vânturi de forfecare la nivelul solului etc.;– stări/condiţii/neconformităţi determinate de atitudinea manifestată de către factorul umanîn raport cu operaţia, activitatea etc.: nerespectarea normelor de prevenire/stingere a incendiilor carezultat al: necunoaşterii, rea-voinţei, pregătirii necorespunzătoare etc.De exemplu, combustia controlată este un fenomen similar fenomenului de ardere, carerelevă pentru unii parametri, din ecuaţia (6) valori superioare ale presiunii aerului saucombustibilului în: interiorul unui cazan dintr-o C.E.T., C.T.E., motor cu ardere internă (M.A.I.),turbină cu gaz a unei aeronave (T.G.).5. Conceptul de unicitate a iniţierii/dezvoltării unui incendiuPentru analiza variabilelor care constituie un incendiu, este necesar să se pună în discuţieiniţierea şi dezvoltarea unui incendiu, fiind astfel important să se diferenţieze din punct de vedere alfenomenului, aceste cazuri/situaţii.Datorită numărului mare de variabile, determinat/generat de relaţiile (1) şi (2) se poateaprecia faptul că niciun incendiu nu se poate iniţia/dezvolta în mod identic; din acest punct devedere, iniţierea unui incendiu/unei explozii este posibilă doar aproximativ, în condiţii de laborator.Unicitatea fenomenului incendiu, implică unicitate pentru iniţierea unui incendiu şiunicitate pentru dezvoltarea unui incendiu.Un incendiu se poate iniţia, însă nu neapărat se poate dezvolta.Pentru susţinerea conceptului pus în discuţie, este necesar să evaluăm fenomenul, în raportcu iniţierea respectiv cu postiniţierea acestuia.Fiecare variabilă xi(t,s), i = 1, 5 respectiv x 'i(t,s), i = 1, 3 reprezintă funcţii dependente de altevariabile, care pot fi considerate ca fiind factori/subfactori.Dacă se consideră în mod simplificat că variabilele care constituie ecuaţiile (1) şi (2) admit odependenţă în raport cu o singură variabilă, se pot genera funcţii compuse, definite prin:xi(t,s) = x i( x 1 j(t, s)), i = 1, 5 , j = 1,n , (12)respectiv,'xi(t,s) = x ' i( x ij(t, s)), i = 1, 3 , j = 1,n , (13)pentru care, se pot atribui/asocia sumele individuale de factori/subfactori definite prin:respectivk∑ = nk = 1l1 k;∑ = 16 mx2;l ∑ = nl = 1 m=1xt'x2; ∑ = nt = 1135'mx3 m; x ( 4= x4 h,w,p); ∑ = x5 p, (14)= 1' 'x3 ; x 4 = x 4( h,w,p). (15Numărul minim de situaţii care pot să iniţieze un incendiu este dat de combinaţiavariabilelor care constituie relaţia (14), considerate în mod individual, respectiv, cel puţin 3infinităţi de situaţii.Numărul minim de situaţii care pot să permită dezvoltarea unui incendiu este dat decombinaţia variabilelor care constituie relaţia (15) considerate în mod individual, respectiv celpuţin o infinitate de situaţii.6. Conceptul de prevenire a iniţierii/dezvoltării unui incendiuPentru a implementa în practică/realitatea obiectivă acest concept, rezolvarea problemeipoate genera o soluţie, care este determinată de condiţiile de necesar şi suficient, în utilizareadefiniţiei iniţierii unui incendiu/unei explozii.ppn
Având în vedere importanţa acestui concept, în controalele de prevenire/stingere aincendiilor la: operatorii economici de stat/privaţi, instituţii ale statului etc., se impun, după caz,prin intermediul documentelor de control, măsuri care trebuie să releve soluţii pentru situaţii, stări,neconformităţi/nerespectări ale normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, situaţie carenecesită foarte mult timp pentru redactarea acestor documente (procese-verbale de control).În acest sens, incendiul nu se poate realiza din punct de vedere fenomenologic, dacă celpuţin una dintre variabile definite de ecuaţia (1) este controlată; este necesar, astfel, ca persoanaspecializată (inspectorul de prevenire a incendiilor, cadrul tehnic cu atribuţii în domeniul preveniriişi stingerii incendiilor etc.) să evalueze aceste variabile, în funcţie/în raport cu situaţia pe care orelevă starea de fapt din cadrul operatorilor economici privaţi/de stat, instituţii ale statului etc.Spre exemplu, informaţiile puse în discuţie simplifică foarte mult procedurile actuale, dacăse execută controlul de prevenire/stingere a incendiilor în raport doar cu o anumită variabilă(de exemplu, variabila x2– sursa).În concluzie, observaţia pusă în discuţie generează avantaje, materializate în economie detimp şi resurse financiare pentru inspector şi, implicit, pentru beneficiar /angajator:– se realizează economie de timp pentru redactarea documentului de control, astfel că, într-operioadă de timp redusă, persoana abilitată poate controla mai multe entităţi lucrative, fiind astfelmai eficient;– se reduc în acest mod, costurile cu investiţiile pe termen scurt din partea beneficiarilor,angajatorilor, în sensul că, neconformităţile/nerespectările din domeniul prevenirii/stingeriiincendiilor sunt reduse din punct de vedere numeric; astfel, acestea se potrealiza/materializa/implementa mai uşor, cu costuri minime şi într-o perioadă de timp mult mairedusă, situaţie care avantajează beneficiarul;– se realizează scopul principal al acţiunii de prevenire, acela că, dacă persoana abilitată îndomeniul prevenirii incendiilor evaluează corect starea de împrejurări, fapte etc., (traduse prinneconformităţile identificate în teren, în condiţiile, în care, beneficiarii acestor controale respectătermenele date măsurilor de prevenire/stingere a incendiilor prevăzute, după caz, în documentele decontrol /planurile de măsuri întocmite de beneficiar); riscul de incendiu scade, fiind mai binecontrolat.7. Conceptul de stingere a unui incendiuPlecând de la ecuaţia:postiniţiere incendiu = g ( x5,x6,x7)= g ( x2',x31',x32'), (16)pentru care' 'x j = x j ( t,s), j = 5, 7 . (17)se observă că intervenţia/operaţia de stingere a unui incendiu se realizează prin acţiunea cusubstanţe de stingere, asupra variabilelor care constituie această ecuaţie.Acţiunea pentru stingerea incendiilor se poate realiza, după caz, prin utilizarea de substanţepentru stingere, pe baza unor tehnici/metode/proceduri asupra variabilelor:'– x2reprezintă sursa, care poate să admite tipul: flacără deschisă, ardere mocnită, arderecu incandescenţă, flacără închisă;'– x31reprezintă materialul supus combustiei/arderii; acesta, poate fi al doilea, al treileaetc., material supus combustiei;– x reprezintă oxigenul existent în volumul de aer din spaţiul (deschis/în atmosferă'32deschisă, închis/în încăperi/în clădiri) în care are loc/se dezvoltă arderea;– a două variabile, în mod simultan;– a trei variabile, în mod simultan.Atunci când se intervine asupra unui incendiu, în sensul stingerii acestuia, substanţa destingere se aplică/utilizează după caz.136
- Page 6 and 7:
SECŢIUNEA I - Lucrări cu caracter
- Page 8 and 9:
MEDIUL STRATEGIC VIITORO evaluare a
- Page 10 and 11:
Priorităţile, stabilite pentru pe
- Page 12 and 13:
în situaţii de urgenţă. Chiar d
- Page 14:
principalele tipuri de riscuri, pre
- Page 17 and 18:
În acest domeniu se vor realiza:
- Page 19 and 20:
• formarea competenţelor pentru
- Page 21 and 22:
Communication is, in this context,
- Page 23 and 24:
Gestionarea/managementul situaţiei
- Page 25 and 26:
Starea de urgenţă - priveşte sit
- Page 27 and 28:
Potrivit lui Melançon, specialistu
- Page 29 and 30:
În lucrările consacrate managemen
- Page 31:
- pregătire - procesul de pregăti
- Page 34 and 35:
naţionale de management al risculu
- Page 36 and 37:
- pregătirea populaţiei pentru ap
- Page 38 and 39:
structurilor abilitate în domeniu
- Page 40 and 41:
Centrul de comunicare şi informare
- Page 42 and 43:
complexe impuse de situaţia de urg
- Page 44 and 45:
funcţiuni specifice perioadei pred
- Page 46 and 47:
- conceperea eficientă a canalelor
- Page 48 and 49:
Când difuzează informaţii cu pri
- Page 50 and 51:
c) analizarea resurselor disponibil
- Page 52 and 53:
3) faza de completare (urmăreşte
- Page 54 and 55:
Iaşi. Ulterior, în perioada 25-27
- Page 56 and 57:
evenimentelor prin Secretariatul Te
- Page 58 and 59:
) la nivel I.S.U. ,,Bucovina” Suc
- Page 60 and 61:
- Consumaţi alimente numai după c
- Page 62 and 63:
asemenea, în unele zone, în care
- Page 64 and 65:
CONCLUZIIPrin prezenta lucrare s-a
- Page 66 and 67:
de asemenea, să fie asiguraţi că
- Page 68 and 69:
SUCEAVASITUAŢIA SINTETICĂ A PAGUB
- Page 70 and 71:
Schema generală a fluxului informa
- Page 77 and 78:
BIBLIOGRAFIE:1. Barus-Michel J., Gi
- Page 79 and 80:
COMUNITATE ŞI VOLUNTARIATPENTRU SI
- Page 81 and 82:
• implicarea voluntarilor în pro
- Page 83 and 84:
2. Elaborarea fişei postului pentr
- Page 85 and 86: - Există ceva special despre aplic
- Page 87 and 88: personalul sau politicile organiza
- Page 89 and 90: • identificarea aspectelor partic
- Page 91 and 92: SERVICIILE DE URGENŢĂ - SUBSECTOR
- Page 93 and 94: Rezultă o matrice a riscului împ
- Page 95 and 96: Nr. crt. Pericolul Probalitate Grav
- Page 97 and 98: PLANIFICAREA ACŢIUNILOR STRUCTURIL
- Page 99 and 100: În acest context, trebuie evidenţ
- Page 101 and 102: organizaţionale care, prin redefin
- Page 103 and 104: Referitor la aspectele care vizeaz
- Page 105 and 106: stare de teamă. De ce? Publicul ar
- Page 107 and 108: EmpatiaSentimentul de nenoricire ş
- Page 109 and 110: 9. Mucchielli, A.; Corbalan, J., A.
- Page 111 and 112: ‣ comunicarea în masă cu public
- Page 113 and 114: Începând cu ora 19:00, sub coordo
- Page 115 and 116: Ora 19:24 - Antena 1 transmite în
- Page 117 and 118: ‣ În acest moment, la iniţiativ
- Page 119 and 120: Fig. 1. Structura internă a globul
- Page 121 and 122: înaintarea unui şarpe şi este re
- Page 123 and 124: VII - FoarteputernicCei mai mulţi
- Page 125 and 126: De altfel, pentru locuinţe izolate
- Page 127 and 128: apariţia coşurilor cu două strat
- Page 129 and 130: unde:V gr - este volumul real de ga
- Page 131 and 132: Combustibil - material capabil să
- Page 133 and 134: Protecţie pasivă la incendiu - co
- Page 135: în care t - timpul, s - spaţiul,
- Page 139 and 140: - în raport cu tipul surselor de e
- Page 141 and 142: PREVENIREA INCENDIILORÎN UNITĂŢI
- Page 143 and 144: Nr. controale2.0001.5001.0005000200
- Page 145 and 146: mobilitate, percepţiei pericolului
- Page 147 and 148: ‣ păstrarea căilor de evacuare
- Page 149 and 150: Exemple de incendii la care s-au î
- Page 151 and 152: BIBLIOGRAFIE:1. Legea nr. 307/2006
- Page 153 and 154: concept; în relaţia om-maşină/u
- Page 155 and 156: - dispunerea/realizarea şi aplicar
- Page 157 and 158: Riscuri/pericole determinate de fac
- Page 159 and 160: PROCEDURA DE EXTRAGERE LATERALĂ DI
- Page 161 and 162: În timp ce capul este menţinut î
- Page 163 and 164: Fig. 4 - Partea a II-a a procedurii
- Page 165 and 166: PROPRIETĂŢILE TERMODINAMICE ALE A
- Page 167 and 168: Fig. 3. Variaţia volumului masic a
- Page 169 and 170: Fig. 7. Variaţia entalpiei masice
- Page 171 and 172: Fig. 11. Variaţia căldurii specif
- Page 173 and 174: 5. CONCLUZIILucrarea dezvoltă pe b
- Page 175 and 176: 2. INSTALAŢIA FIXĂ DE STINGERE CU
- Page 177 and 178: de semnalizare a intrării în func
- Page 179 and 180: Comenzile de acţionare a instalaţ
- Page 181 and 182: Fig. 2. Structura de principiu a so
- Page 183 and 184: Primele instrumente sau aparate pen
- Page 185 and 186: din punct de vedere toxicologic ca
- Page 187 and 188:
- direcţia Y = 0,0 m/s 2 ;- direc
- Page 189 and 190:
• Pierderea de căldură prin con
- Page 191 and 192:
circulaţia fumului în interiorul
- Page 193 and 194:
3. Fire Dynamics Simulator (Version
- Page 195 and 196:
GR( Q ⋅C+ Q )⋅ B ⋅ Lmi= (1)W
- Page 197 and 198:
Datorită structurii din beton a co
- Page 199 and 200:
Se consideră că mai mult de 20% d
- Page 201 and 202:
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ DE ÎNALT
- Page 203 and 204:
- Presiunea maximă de lucru: 25 ba
- Page 205 and 206:
3. BoilerPentru realizarea boilerul
- Page 207 and 208:
4. ACHIZIŢIA TEMPERATURILOR, PRELU
- Page 209 and 210:
Temperaturile agentului secundar su
- Page 211 and 212:
1.2. Metoda experimentalăPrimele o
- Page 213 and 214:
Standul experimental este alcătuit
- Page 215 and 216:
Determinarea parametrilor a fost f
- Page 217 and 218:
Fig. 1.Orice algoritm eficient de o
- Page 219 and 220:
- o mulţime de soluţii posibile
- Page 221 and 222:
În algoritmii genetici iniţiali,
- Page 223 and 224:
funcţie de performanţă mai slab
- Page 225 and 226:
Diferită de cea prezentată anteri
- Page 227 and 228:
- Iluminarea: reprezintă mărimea
- Page 229 and 230:
Fig. 4. Importanţa geometriei spa
- Page 231 and 232:
SECŢIUNEA a III-a - VariaCARACTERI
- Page 233 and 234:
- covarianţa zero, când cele dou
- Page 235 and 236:
Densitatea de probabilitate a vitez
- Page 237 and 238:
Schema de principiu a unui sistem d