Când difuzează informaţii cu privire la situaţia de urgenţă, structurile specializate încomunicare vor transmite publicului şi mass-media, cu insistenţă şi în mod sistematic mesajefavorabile instituţiilor implicate în gestionarea acesteia:– intervenţia rapidă şi investigarea situaţiei pentru depistarea cauzelor;– grija faţă de persoanele implicate în urgenţă şi prezentarea de condoleanţe familiilorcelor decedaţi;– calitatea pregătirii profesionale şi a nivelului de expertiză a membrilor structurii deintervenţie;– capacitatea structurilor de decizie şi de intervenţie de a controla situaţia şi a prevedeaconsecinţele ei;– calitatea actului de decizie;– respectul pentru lege.Pentru a fi eficiente, mesajele trebuie să atragă atenţia, să fie înţelese, să fie credibile şi să fieluate drept plan de acţiune de către public.Mesajele corecte către public trebuie să fie:– simple – oamenii speriaţi nu vor să audă cuvinte mari;– la timp – oamenii speriaţi doresc informaţii urgente;– corecte – oamenii speriaţi nu vor nuanţe;– relevante – răspunde la întrebările lor şi oferă paşii acţiunii;– credibile – empatia şi deschiderea sunt esenţiale pentru consistenţa credibilităţii – ceamai mică schimbare în mesaj este îngrijorătoare şi este disecată de toţi.Mesajele vor respecta următoarele reguli:– să fie acceptate de mass-media;– să nu fie încărcate de prea multe cuvinte;– să fie însoţite de imagini sau de un fundal complementar;– să fie relevante pentru situaţia în care se află publicul vizat;– să vină de la instituţii cu o bună reputaţie;– să fie transmise de comunicatori credibili;– să fie transmise într-o manieră nepartizană;– să includă instrucţiuni clare;– să fie repetate de personalităţi cu influenţă asupra audienţei.,,Situaţia este sub control’’ este un mesaj-cheie în timpul situaţiilor de urgenţă. Acest mesajtrebuie însoţit de măsuri exprimate prin verbe active, la timpul prezent.Conceptele-cheie sunt control, grijă, intervenţie rapidă, cooperare, eficienţă, întrajutorare,ajutor, reciprocitate şi controlul riscului.g) Canale şi forme de comunicarePotenţialele canale de comunicare sunt importante în definirea categoriile de public-ţintă şi amesajelor specifice. Lista canalelor şi formelor de comunicare care pot fi utilizate separat saucombinat pentru diferite categorii de public-ţintă cuprinde: televiziunea, presa scrisă, radioul,telefoane, ziare de întreprindere, faxuri, mailuri, conferinţe, comunicate de presă, briefinguri,interviuri, vizite personale, scrisori, înştiinţări inter-ministeriale, avertismente, ştiri şi Internetul.Comunicarea cu mass-mediaDezastrele, crizele şi situaţiile de urgenţă pot lovi brusc şi neaşteptat, oriunde, în oricemoment. Cauzele pot fi imprevizibile. Un lucru este, cu toate acestea, sigur. Ştirile mass-media levor urma aproape.Într-o situaţie de urgenţă, relaţia dintre structura de management a urgenţei şi diferitelecategorii de mass-media (locală, naţională şi internaţională) reprezintă o proiectare a structurii demanagement în actualitate, o prezentare mediatică, deformată de multe intervenţii şi o bătălie deopinii (de ce s-a întâmplat aşa ceva, cine este răspunzător, cine sunt victimele, cine va aveaîntâietate, pe cine interesează acest subiect).47
În cele mai multe cazuri, mass-media vor acţiona în mod responsabil, în cazul în care osituaţie este tratată într-un mod deschis şi sincer. Activitatea de relaţii publice în situaţiile de crizătrebuie să nu încerce să ascundă faptele întâmplate, ci trebuie să acţioneze ca un facilitator, săexplice ceea ce s-a întâmplat. A ascunde faptele deliberat este o prostie. Mai devreme sau mai târziuei vor fi descoperiţi şi situaţia va deveni mai rea, din cauza acuzaţiilor de ,,acoperire”. Mass-mediaar trebui să fie privită ca potenţial prieten, mai degrabă decât potenţial duşman. Este important de astabili şi urmări agendele lor. 46În timpul unei situaţii de urgenţă, presa preia şi distribuie orice fel de informaţii, aşa încâteste greu să controleze mesajele care ajung în mass-media. Rezultatul este o sumă de mesajecontradictorii (provenite din surse oficiale sau/şi neoficiale, bazate frecvent pe zvonuri), care conducla situaţia în care fiecare jurnalist şi chiar membru al publicului îşi construieşte propria versiunedespre situaţia de urgenţă respectivă.Mijloacele de informare sunt predispuse la dezinformare prin însăşi funcţia lor, care constăîn a vinde o informaţie susceptibilă de a seduce, de a interesa, de a şoca, de a gâdila, de a speria înmod agreabil înainte de a linişti blând, pe scurt, informaţia cea mai plăcută posibil. 47 De aceea, nuexistă decât soluţia de a sprijini jurnaliştii în activitatea de documentare, ce duce la obţinereaîncrederii şi chiar a cooperării presei. Prin pseudonimul de ,,câine de pază” al societăţii (watchdog)pe care şi-a asumat-o mass-media 48 , aceasta devine un factor important în limitarea consecinţelorsituaţiei de urgenţă.Problemele care pot fi create de mass-media în timpul gestionării unei situaţii de urgenţăsunt: numărul mare al reprezentanţilor mass-media, presiunea enormă asupra oficialilor;interpretarea suprarealistă a faptelor; experienţa deosebită pe care o pot avea mulţi reprezentanţi aimass-media comparativ cu cei care încearcă să rezolve o situaţie de urgenţă; interesul internaţionalpoate fi copleşitor, paralizând activitatea ministerelor. Problema cea mai importantă pe care o ridicărelaţia cu mass-media pe timpul gestionării unei situaţii de urgenţă este că modul în care seinterpretează acţiunile echipei de management influenţează decisiv modul în care se acţionează.Monitorizarea opiniei publiceMonitorizarea şi evaluarea reprezintă instrumente-cheie în administrarea funcţiilor decomunicare în situaţii de urgenţă. Monitorizarea reprezintă culegerea sistematică de date statisticedin zonele afectate de dezastru şi este sursa principală a informaţiilor destinate publicului. Evaluareaeste un mijloc de analiză a eficienţei acţiunii. Prin evaluare este măsurată percepţia publică asupraeficienţei intervenţiei şi a gestionării situaţiei. Scopul evaluării este identificarea punctelor slabe şiîmbunătăţirea mecanismelor de răspuns.Monitorizarea opiniei publice pe timpul situaţiei de urgenţă se face prin apelurile telefonicecare aduc comentarii, sesizări sau cereri de la diverse persoane, poşta electronică şi listele de chat,analizarea zilnică a mass-media (a nu se confunda imaginea conturată de mass-media cu cea apublicului). Acest mod de a urmări imaginea publică ajută ca zvonurile, neînţelegerile sauinformaţia incorectă ce a fost transmisă să fie înlăturate.3.2 Comunicarea pe timpul gestionării situaţiilor de urgenţăActivităţi specifice comunicării, ce trebuie îndeplinite în primele ore ale situaţiei deurgenţăa) activarea centrului de comunicare şi informare publică; asigurarea participării purtătoruluide cuvânt la şedinţele comitetului pentru situaţii de urgenţă şi informarea membrilor comitetuluipentru situaţii de urgenţă în legătură cu evoluţia evenimentelor;b) acreditarea reprezentanţilor mass media şi organizarea conferinţelor de presă;46 Regester, M., Larkin, J. (2008), p. 192.47 Vladimir, Volkoff (2006), p. 163.48 Simion, Boncu (1998), p. 12.48
- Page 6 and 7: SECŢIUNEA I - Lucrări cu caracter
- Page 8 and 9: MEDIUL STRATEGIC VIITORO evaluare a
- Page 10 and 11: Priorităţile, stabilite pentru pe
- Page 12 and 13: în situaţii de urgenţă. Chiar d
- Page 14: principalele tipuri de riscuri, pre
- Page 17 and 18: În acest domeniu se vor realiza:
- Page 19 and 20: • formarea competenţelor pentru
- Page 21 and 22: Communication is, in this context,
- Page 23 and 24: Gestionarea/managementul situaţiei
- Page 25 and 26: Starea de urgenţă - priveşte sit
- Page 27 and 28: Potrivit lui Melançon, specialistu
- Page 29 and 30: În lucrările consacrate managemen
- Page 31: - pregătire - procesul de pregăti
- Page 34 and 35: naţionale de management al risculu
- Page 36 and 37: - pregătirea populaţiei pentru ap
- Page 38 and 39: structurilor abilitate în domeniu
- Page 40 and 41: Centrul de comunicare şi informare
- Page 42 and 43: complexe impuse de situaţia de urg
- Page 44 and 45: funcţiuni specifice perioadei pred
- Page 46 and 47: - conceperea eficientă a canalelor
- Page 50 and 51: c) analizarea resurselor disponibil
- Page 52 and 53: 3) faza de completare (urmăreşte
- Page 54 and 55: Iaşi. Ulterior, în perioada 25-27
- Page 56 and 57: evenimentelor prin Secretariatul Te
- Page 58 and 59: ) la nivel I.S.U. ,,Bucovina” Suc
- Page 60 and 61: - Consumaţi alimente numai după c
- Page 62 and 63: asemenea, în unele zone, în care
- Page 64 and 65: CONCLUZIIPrin prezenta lucrare s-a
- Page 66 and 67: de asemenea, să fie asiguraţi că
- Page 68 and 69: SUCEAVASITUAŢIA SINTETICĂ A PAGUB
- Page 70 and 71: Schema generală a fluxului informa
- Page 77 and 78: BIBLIOGRAFIE:1. Barus-Michel J., Gi
- Page 79 and 80: COMUNITATE ŞI VOLUNTARIATPENTRU SI
- Page 81 and 82: • implicarea voluntarilor în pro
- Page 83 and 84: 2. Elaborarea fişei postului pentr
- Page 85 and 86: - Există ceva special despre aplic
- Page 87 and 88: personalul sau politicile organiza
- Page 89 and 90: • identificarea aspectelor partic
- Page 91 and 92: SERVICIILE DE URGENŢĂ - SUBSECTOR
- Page 93 and 94: Rezultă o matrice a riscului împ
- Page 95 and 96: Nr. crt. Pericolul Probalitate Grav
- Page 97 and 98: PLANIFICAREA ACŢIUNILOR STRUCTURIL
- Page 99 and 100:
În acest context, trebuie evidenţ
- Page 101 and 102:
organizaţionale care, prin redefin
- Page 103 and 104:
Referitor la aspectele care vizeaz
- Page 105 and 106:
stare de teamă. De ce? Publicul ar
- Page 107 and 108:
EmpatiaSentimentul de nenoricire ş
- Page 109 and 110:
9. Mucchielli, A.; Corbalan, J., A.
- Page 111 and 112:
‣ comunicarea în masă cu public
- Page 113 and 114:
Începând cu ora 19:00, sub coordo
- Page 115 and 116:
Ora 19:24 - Antena 1 transmite în
- Page 117 and 118:
‣ În acest moment, la iniţiativ
- Page 119 and 120:
Fig. 1. Structura internă a globul
- Page 121 and 122:
înaintarea unui şarpe şi este re
- Page 123 and 124:
VII - FoarteputernicCei mai mulţi
- Page 125 and 126:
De altfel, pentru locuinţe izolate
- Page 127 and 128:
apariţia coşurilor cu două strat
- Page 129 and 130:
unde:V gr - este volumul real de ga
- Page 131 and 132:
Combustibil - material capabil să
- Page 133 and 134:
Protecţie pasivă la incendiu - co
- Page 135 and 136:
în care t - timpul, s - spaţiul,
- Page 137 and 138:
Având în vedere importanţa acest
- Page 139 and 140:
- în raport cu tipul surselor de e
- Page 141 and 142:
PREVENIREA INCENDIILORÎN UNITĂŢI
- Page 143 and 144:
Nr. controale2.0001.5001.0005000200
- Page 145 and 146:
mobilitate, percepţiei pericolului
- Page 147 and 148:
‣ păstrarea căilor de evacuare
- Page 149 and 150:
Exemple de incendii la care s-au î
- Page 151 and 152:
BIBLIOGRAFIE:1. Legea nr. 307/2006
- Page 153 and 154:
concept; în relaţia om-maşină/u
- Page 155 and 156:
- dispunerea/realizarea şi aplicar
- Page 157 and 158:
Riscuri/pericole determinate de fac
- Page 159 and 160:
PROCEDURA DE EXTRAGERE LATERALĂ DI
- Page 161 and 162:
În timp ce capul este menţinut î
- Page 163 and 164:
Fig. 4 - Partea a II-a a procedurii
- Page 165 and 166:
PROPRIETĂŢILE TERMODINAMICE ALE A
- Page 167 and 168:
Fig. 3. Variaţia volumului masic a
- Page 169 and 170:
Fig. 7. Variaţia entalpiei masice
- Page 171 and 172:
Fig. 11. Variaţia căldurii specif
- Page 173 and 174:
5. CONCLUZIILucrarea dezvoltă pe b
- Page 175 and 176:
2. INSTALAŢIA FIXĂ DE STINGERE CU
- Page 177 and 178:
de semnalizare a intrării în func
- Page 179 and 180:
Comenzile de acţionare a instalaţ
- Page 181 and 182:
Fig. 2. Structura de principiu a so
- Page 183 and 184:
Primele instrumente sau aparate pen
- Page 185 and 186:
din punct de vedere toxicologic ca
- Page 187 and 188:
- direcţia Y = 0,0 m/s 2 ;- direc
- Page 189 and 190:
• Pierderea de căldură prin con
- Page 191 and 192:
circulaţia fumului în interiorul
- Page 193 and 194:
3. Fire Dynamics Simulator (Version
- Page 195 and 196:
GR( Q ⋅C+ Q )⋅ B ⋅ Lmi= (1)W
- Page 197 and 198:
Datorită structurii din beton a co
- Page 199 and 200:
Se consideră că mai mult de 20% d
- Page 201 and 202:
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ DE ÎNALT
- Page 203 and 204:
- Presiunea maximă de lucru: 25 ba
- Page 205 and 206:
3. BoilerPentru realizarea boilerul
- Page 207 and 208:
4. ACHIZIŢIA TEMPERATURILOR, PRELU
- Page 209 and 210:
Temperaturile agentului secundar su
- Page 211 and 212:
1.2. Metoda experimentalăPrimele o
- Page 213 and 214:
Standul experimental este alcătuit
- Page 215 and 216:
Determinarea parametrilor a fost f
- Page 217 and 218:
Fig. 1.Orice algoritm eficient de o
- Page 219 and 220:
- o mulţime de soluţii posibile
- Page 221 and 222:
În algoritmii genetici iniţiali,
- Page 223 and 224:
funcţie de performanţă mai slab
- Page 225 and 226:
Diferită de cea prezentată anteri
- Page 227 and 228:
- Iluminarea: reprezintă mărimea
- Page 229 and 230:
Fig. 4. Importanţa geometriei spa
- Page 231 and 232:
SECŢIUNEA a III-a - VariaCARACTERI
- Page 233 and 234:
- covarianţa zero, când cele dou
- Page 235 and 236:
Densitatea de probabilitate a vitez
- Page 237 and 238:
Schema de principiu a unui sistem d