BULETINUL POMPIERILOR Nr. 1/2012 - IGSU

Viaţa unui sistem de conversie este limitată, în principal, chiar de bateria de stocare aenergiei. Există situaţii în care se consideră ca hibride, sistemele în care există un generator eolianşi altul fotovoltaic în aceeaşi zonă, dar sunt conectate la reţea. Reţeaua, în acest caz, se asimileazăcu un acumulator infinit de energie şi, în acest caz, dispare corelaţia între convertoareleregenerabile, adică dispare, chiar aspectul hibrid. Consumatorul nu mai este dependent decât dereţea şi este indiferent la contribuţia surselor regenerabile.2. CORELAŢIA DINTRE ENERGIA EOLIANĂ ŞI ENERGIA SOLARĂ2.1 Covarianţa vectorilor energiilor eoliană şi solarăÎn zonele litorale, există o corelaţie între energia radiaţiei solare incidente pe o suprafaţăorizontală şi energia vântului, care traversează o suprafaţă verticală perpendiculară pe direcţiavântului. De fapt, ambele surse de energie provin din energia Soarelui şi, având aceeaşi sursă, înmod necesar trebuie să existe o relaţie între ele.Această corelaţie nu este evidentă, deoarece relaţia dintre energii nu este directă, ci maiintervin alte fenomene şi condiţii locale sau globale, mai ales în formarea vântului, care mascheazălegătura între ele.Această observaţie este extrem de utilă, în conceperea surselor regenerabile, mai cu seamăîn cazul utilizării conversiei hibride, fotovoltaic-eoliană.În mod direct, existenţa şi cunoaşterea cantitativă a acestei corelaţii au impact asupra:– costului investiţiei;– preţului de cost al energiei produse de sistemele hibride şi– gradului de accesibilitate a energiei pentru consumatori.Găsirea unei relaţii cantitative între radiaţia solară şi energia vântului într-un anumitloc/zonă implică lucrul pe un volum mare de date zilnice, pe durata a cel puţin un an, iar în cursulunei zile achiziţia de date trebuie să cuprindă media măsurătorilor la fiecare 10 minute.Analiza corelaţiei între cele două energii se poate evidenţia, calculând covarianţa întredatele de soare şi vânt.Dacă există doi vectori X şi Y cu n coordonate (două seturi cu câte n date), se defineştecovarianţa χ , cu relaţia:231N∑ ( x i− μx , i)( yi−y , i)1χ ( X , Y ) =n 1μ , (1)în care media valorilor vectorului X este:μ =N1x , (2)şi media valorilor vectorului Y este:x , i∑n 1∑iN1μ = y . (3)y , iCovarianţa χ indică faptul că există o interdependenţă a doi vectori sau a două seturi dedate.Acest coeficient este o măsură a relaţiei dintre două seturi de date statistice, care reprezintădouă fenomene, aparent fără legătură.Sunt posibile 3 situaţii distincte:– covarianţa pozitivă, ceea ce înseamnă că valorile unui vector variază în acelaşi sens cuvalorile celuilalt vector;– covarianţa negativă, când valorile celor doi vectori variază în sens contrar;n 1i