BULETINUL POMPIERILOR Nr. 1/2012 - IGSU

• identificarea aspectelor particulare ale managementului voluntarilor în susţinerea relaţiilorpublice;• dezvoltarea unui plan pentru reducerea stresului în rândul voluntarilor.În majoritatea situaţiilor în care apar, voluntarii spontani aduc beneficii:• asigură asistenţă în plus sau imediată, care poate fi necesară în situaţii de urgenţă;• reprezintă o forţă de lucru la dispoziţie şi dintre aceştia pot fi selectaţi pentru a fi pregătiţisau afiliaţi ca voluntari.În general, voluntarii spontani nu pot fi verificaţi imediat. Pot exista printre aceştia persoanecare au alte interese. Pot fi pontenţiali rău intenţionaţi sau diversionişti. De multe ori, aceştia apardestul de repede într-o situaţie de urgenţă şi este destul de dificil de făcut diferenţa între voluntariioneşti şi restul. Datorită acestui motiv, este necesară o supervizare atentă atunci când sunt angrenaţiîn activităţile de răspuns în situaţii de urgenţă.Voluntarii spontani sunt persoane care nu sunt afiliate sau pregătite de o organizaţie devoluntari. Prezenţi în număr mare, pot crea probleme logistice serioase personalului organizaţiilorde răspuns în situaţii de urgenţă şi coordonatorilor programelor pentru voluntari. De asemenea:• creează o presiune psihică, interferând cu răspunsul la urgenţă;• se acţionează haotic, împiedicând aplicarea corectă a procedurilor de intervenţie;• creează un necesar de muncă suplimentară pentru organizaţiile de răspuns în situaţii deurgenţă, îngreunându-le acestora îndeplinirea misiunii de bază – răspunsul la incident;• prezintă potenţial ridicat pentru pericole şi victime – la adresa proprie sau a altora –datorită lipsei de pregătire.Datorită faptului că în situaţii de urgenţă nu se poate evita apariţia voluntarilor spontani, esteindicată dezvoltarea unui plan care să organizeze lucrul cu aceştia. Primul principiu pe care trebuiesă-l susţină planul este acela conform căruia voluntarii spontani reprezintă o forţă valoroasă dacăexistă un sistem de utilizare a acestora.Planul de lucru cu voluntarii spontani trebuie inclus ca anexă la planul general de intervenţieal organizaţiilor de răspuns în situaţii de urgenţă sau autorităţilor responsabile de asigurarearăspunsului la nivelul comunităţilor. Acesta trebuie să cuprindă:• rolul informării publice în prevenirea apariţiei voluntarilor spontani. Mass-media se poateşi trebuie să fie folosite în situaţii de urgenţă, pentru a descuraja iniţiativele voluntarilorspontani, prin simpla prezentare a locului urgenţei sau a activităţilor de răspuns organizate;• organizarea unor puncte de control şi îndrumare în zona de responsabilitate, astfel încâtvoluntarii spontani să poată fi triaţi şi repartizaţi corespunzător, în funcţie de aptitudini şinevoile concrete;• atribuirea sarcinilor corespunzător deprinderilor;• instrucţiuni precise pentru activităţile necalificate.BIBLIOGRAFIE:1. Bîldea, M. – Comunitate şi vulnerabilitate: percepţie, comunicare, reducerea risculuidezastrelor, Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Bucureşti, 2007.2. Bîldea, M. – Răspuns în situaţii de urgenţă: planificare, coordonare, comunicare,Editura Reprograph, Craiova, 2006.3. Chelcea, S. – Opinia publică. Gândesc masele despre ce şi cum vor elitele?, EdituraEconomică, Bucureşti, 2002.4. Cohn, V. – Reporting on Risk, Washington D.C., The Media Institute, 2009.5. Covello, V., T. – Risk Communication, Trust, and Credibility, Journal of OccupationalMedicine, no 35, January, 2010.6. Huntington, S., P. – The Soldier and the State, Belknap Press, Harvard University, NewEd edition, 2007.88