- cum este evaluat rezultatul aplicării planului;- graficul de timp pentru aplicarea planului.Evaluarea poate fi planificată a se desfăşura formal, în concordanţă cu verificareaperformanţelor. Dacă această modalitate nu se poate aplica, voluntarii percepând evaluarea ca pe oameninţare, se poate recurge la evaluarea informală, prin observarea periodică a voluntarilor peparcursul activităţii pe care o desfăşoară.În cazul evaluării formale, atunci când aceasta trebuie totuşi aplicată, voluntarii trebuie sărecepţioneaze un feedback informal pe parcursul verificării performanţelor. Pentru evitareadificultăţilor ulterioare problemele trebuie ridicate încă din faza incipientă.Dacă evaluarea e realizată informal, voluntarii trebuie permanent informaţi despre rezultate,în special dacă există probleme cu performanţa. Toate rezultatele evaluării au caracter confidenţial.Alte directive în cadrul procesului de evaluare a voluntarilor:• comentarii corecte;• focalizare pe activitate, nu pe individ;• politica disciplinară trebuie stabilită în faza de orientare a voluntarilor. Măsuri corectivepot fi:- pregătire suplimentară sau supervizare;- redistribuirea pe posturi;- suspendarea;- încetarea raporturilor cu organizaţia.Încetarea raporturilor cu organizaţia poate fi aplicată atunci când toate celelalte măsuri aueşuat sau când se constată o abatere gravă aşa cum este furtul, abuzul, consumul de alcool, drogurietc.Pe timpul perioadei de orientare, voluntarii trebuie informaţi asupra procedurilor care pot fiutilizate dacă aceştia doresc contestarea rezultatelor evaluării, în cazul în care supervizorulnemijlocit nu poate rezolva acest aspect.7. Evaluarea programului de lucru cu voluntariiUn feedback în ambele sensuri, pe parcursul procesului de evaluare, poate asigura evaluareaprogramului de lucru cu voluntarii, activitate care, dacă se desfăşoară periodic, vine în întâmpinareacerinţelor organizaţiei, comunităţii sau voluntarilor. Evaluarea programului poate, de asemenea,asigura:• creşterea satisfacţiei voluntarilor;• actualizarea programului;• îmbunatăţirea eficienţei şi reducerea costurilor;• identificarea problemelor şi soluţiilor.Evaluarea voluntarilor nu este singurul mijloc de evaluare a programului de lucru cuvoluntarii. În plus, se pot adăuga şi alte surse: personalul permanent al organizaţiei, publicul,performanţa exerciţiilor de pregătire, experienţa situaţiilor de urgenţă. Toate aceste surse deinformaţii, considerate la evaluarea personalului, contribuie la stabilirea performanţelor acestuia. Lafel de important ca şi informaţiile folosite la evaluarea în sine este şi modul în care sunt colectateaceste informaţii. Metode de colectare şi procesare a informaţiilor pot fi:• monitorizarea personalului;• verificări interne care să compare rezultatele programului cu obiectivele;• verificări externe în care să fie comparate programele altor organizaţii.Când sunt analizate rezultatele evaluării programului de lucru cu voluntarii, importante suntşi aplicaţiile alternative şi comentariile pe marginea acestor rezultate. Dezvoltarea de soluţii posibilela problemele identificate şi implementarea imediată a acestora asigură continuitatea programului.Situaţia specială a voluntarilor spontaniÎn derularea programelor pentru voluntari, adesea apar situaţii speciale care implică untratament adecvat pentru a nu genera conflicte sau a împiedica continuarea activităţilor, fiindnecesare:• dezvoltarea unui plan pentru voluntarii spontani;87
• identificarea aspectelor particulare ale managementului voluntarilor în susţinerea relaţiilorpublice;• dezvoltarea unui plan pentru reducerea stresului în rândul voluntarilor.În majoritatea situaţiilor în care apar, voluntarii spontani aduc beneficii:• asigură asistenţă în plus sau imediată, care poate fi necesară în situaţii de urgenţă;• reprezintă o forţă de lucru la dispoziţie şi dintre aceştia pot fi selectaţi pentru a fi pregătiţisau afiliaţi ca voluntari.În general, voluntarii spontani nu pot fi verificaţi imediat. Pot exista printre aceştia persoanecare au alte interese. Pot fi pontenţiali rău intenţionaţi sau diversionişti. De multe ori, aceştia apardestul de repede într-o situaţie de urgenţă şi este destul de dificil de făcut diferenţa între voluntariioneşti şi restul. Datorită acestui motiv, este necesară o supervizare atentă atunci când sunt angrenaţiîn activităţile de răspuns în situaţii de urgenţă.Voluntarii spontani sunt persoane care nu sunt afiliate sau pregătite de o organizaţie devoluntari. Prezenţi în număr mare, pot crea probleme logistice serioase personalului organizaţiilorde răspuns în situaţii de urgenţă şi coordonatorilor programelor pentru voluntari. De asemenea:• creează o presiune psihică, interferând cu răspunsul la urgenţă;• se acţionează haotic, împiedicând aplicarea corectă a procedurilor de intervenţie;• creează un necesar de muncă suplimentară pentru organizaţiile de răspuns în situaţii deurgenţă, îngreunându-le acestora îndeplinirea misiunii de bază – răspunsul la incident;• prezintă potenţial ridicat pentru pericole şi victime – la adresa proprie sau a altora –datorită lipsei de pregătire.Datorită faptului că în situaţii de urgenţă nu se poate evita apariţia voluntarilor spontani, esteindicată dezvoltarea unui plan care să organizeze lucrul cu aceştia. Primul principiu pe care trebuiesă-l susţină planul este acela conform căruia voluntarii spontani reprezintă o forţă valoroasă dacăexistă un sistem de utilizare a acestora.Planul de lucru cu voluntarii spontani trebuie inclus ca anexă la planul general de intervenţieal organizaţiilor de răspuns în situaţii de urgenţă sau autorităţilor responsabile de asigurarearăspunsului la nivelul comunităţilor. Acesta trebuie să cuprindă:• rolul informării publice în prevenirea apariţiei voluntarilor spontani. Mass-media se poateşi trebuie să fie folosite în situaţii de urgenţă, pentru a descuraja iniţiativele voluntarilorspontani, prin simpla prezentare a locului urgenţei sau a activităţilor de răspuns organizate;• organizarea unor puncte de control şi îndrumare în zona de responsabilitate, astfel încâtvoluntarii spontani să poată fi triaţi şi repartizaţi corespunzător, în funcţie de aptitudini şinevoile concrete;• atribuirea sarcinilor corespunzător deprinderilor;• instrucţiuni precise pentru activităţile necalificate.BIBLIOGRAFIE:1. Bîldea, M. – Comunitate şi vulnerabilitate: percepţie, comunicare, reducerea risculuidezastrelor, Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Bucureşti, 2007.2. Bîldea, M. – Răspuns în situaţii de urgenţă: planificare, coordonare, comunicare,Editura Reprograph, Craiova, 2006.3. Chelcea, S. – Opinia publică. Gândesc masele despre ce şi cum vor elitele?, EdituraEconomică, Bucureşti, 2002.4. Cohn, V. – Reporting on Risk, Washington D.C., The Media Institute, 2009.5. Covello, V., T. – Risk Communication, Trust, and Credibility, Journal of OccupationalMedicine, no 35, January, 2010.6. Huntington, S., P. – The Soldier and the State, Belknap Press, Harvard University, NewEd edition, 2007.88
- Page 6 and 7:
SECŢIUNEA I - Lucrări cu caracter
- Page 8 and 9:
MEDIUL STRATEGIC VIITORO evaluare a
- Page 10 and 11:
Priorităţile, stabilite pentru pe
- Page 12 and 13:
în situaţii de urgenţă. Chiar d
- Page 14:
principalele tipuri de riscuri, pre
- Page 17 and 18:
În acest domeniu se vor realiza:
- Page 19 and 20:
• formarea competenţelor pentru
- Page 21 and 22:
Communication is, in this context,
- Page 23 and 24:
Gestionarea/managementul situaţiei
- Page 25 and 26:
Starea de urgenţă - priveşte sit
- Page 27 and 28:
Potrivit lui Melançon, specialistu
- Page 29 and 30:
În lucrările consacrate managemen
- Page 31:
- pregătire - procesul de pregăti
- Page 34 and 35:
naţionale de management al risculu
- Page 36 and 37:
- pregătirea populaţiei pentru ap
- Page 38 and 39: structurilor abilitate în domeniu
- Page 40 and 41: Centrul de comunicare şi informare
- Page 42 and 43: complexe impuse de situaţia de urg
- Page 44 and 45: funcţiuni specifice perioadei pred
- Page 46 and 47: - conceperea eficientă a canalelor
- Page 48 and 49: Când difuzează informaţii cu pri
- Page 50 and 51: c) analizarea resurselor disponibil
- Page 52 and 53: 3) faza de completare (urmăreşte
- Page 54 and 55: Iaşi. Ulterior, în perioada 25-27
- Page 56 and 57: evenimentelor prin Secretariatul Te
- Page 58 and 59: ) la nivel I.S.U. ,,Bucovina” Suc
- Page 60 and 61: - Consumaţi alimente numai după c
- Page 62 and 63: asemenea, în unele zone, în care
- Page 64 and 65: CONCLUZIIPrin prezenta lucrare s-a
- Page 66 and 67: de asemenea, să fie asiguraţi că
- Page 68 and 69: SUCEAVASITUAŢIA SINTETICĂ A PAGUB
- Page 70 and 71: Schema generală a fluxului informa
- Page 77 and 78: BIBLIOGRAFIE:1. Barus-Michel J., Gi
- Page 79 and 80: COMUNITATE ŞI VOLUNTARIATPENTRU SI
- Page 81 and 82: • implicarea voluntarilor în pro
- Page 83 and 84: 2. Elaborarea fişei postului pentr
- Page 85 and 86: - Există ceva special despre aplic
- Page 87: personalul sau politicile organiza
- Page 91 and 92: SERVICIILE DE URGENŢĂ - SUBSECTOR
- Page 93 and 94: Rezultă o matrice a riscului împ
- Page 95 and 96: Nr. crt. Pericolul Probalitate Grav
- Page 97 and 98: PLANIFICAREA ACŢIUNILOR STRUCTURIL
- Page 99 and 100: În acest context, trebuie evidenţ
- Page 101 and 102: organizaţionale care, prin redefin
- Page 103 and 104: Referitor la aspectele care vizeaz
- Page 105 and 106: stare de teamă. De ce? Publicul ar
- Page 107 and 108: EmpatiaSentimentul de nenoricire ş
- Page 109 and 110: 9. Mucchielli, A.; Corbalan, J., A.
- Page 111 and 112: ‣ comunicarea în masă cu public
- Page 113 and 114: Începând cu ora 19:00, sub coordo
- Page 115 and 116: Ora 19:24 - Antena 1 transmite în
- Page 117 and 118: ‣ În acest moment, la iniţiativ
- Page 119 and 120: Fig. 1. Structura internă a globul
- Page 121 and 122: înaintarea unui şarpe şi este re
- Page 123 and 124: VII - FoarteputernicCei mai mulţi
- Page 125 and 126: De altfel, pentru locuinţe izolate
- Page 127 and 128: apariţia coşurilor cu două strat
- Page 129 and 130: unde:V gr - este volumul real de ga
- Page 131 and 132: Combustibil - material capabil să
- Page 133 and 134: Protecţie pasivă la incendiu - co
- Page 135 and 136: în care t - timpul, s - spaţiul,
- Page 137 and 138: Având în vedere importanţa acest
- Page 139 and 140:
- în raport cu tipul surselor de e
- Page 141 and 142:
PREVENIREA INCENDIILORÎN UNITĂŢI
- Page 143 and 144:
Nr. controale2.0001.5001.0005000200
- Page 145 and 146:
mobilitate, percepţiei pericolului
- Page 147 and 148:
‣ păstrarea căilor de evacuare
- Page 149 and 150:
Exemple de incendii la care s-au î
- Page 151 and 152:
BIBLIOGRAFIE:1. Legea nr. 307/2006
- Page 153 and 154:
concept; în relaţia om-maşină/u
- Page 155 and 156:
- dispunerea/realizarea şi aplicar
- Page 157 and 158:
Riscuri/pericole determinate de fac
- Page 159 and 160:
PROCEDURA DE EXTRAGERE LATERALĂ DI
- Page 161 and 162:
În timp ce capul este menţinut î
- Page 163 and 164:
Fig. 4 - Partea a II-a a procedurii
- Page 165 and 166:
PROPRIETĂŢILE TERMODINAMICE ALE A
- Page 167 and 168:
Fig. 3. Variaţia volumului masic a
- Page 169 and 170:
Fig. 7. Variaţia entalpiei masice
- Page 171 and 172:
Fig. 11. Variaţia căldurii specif
- Page 173 and 174:
5. CONCLUZIILucrarea dezvoltă pe b
- Page 175 and 176:
2. INSTALAŢIA FIXĂ DE STINGERE CU
- Page 177 and 178:
de semnalizare a intrării în func
- Page 179 and 180:
Comenzile de acţionare a instalaţ
- Page 181 and 182:
Fig. 2. Structura de principiu a so
- Page 183 and 184:
Primele instrumente sau aparate pen
- Page 185 and 186:
din punct de vedere toxicologic ca
- Page 187 and 188:
- direcţia Y = 0,0 m/s 2 ;- direc
- Page 189 and 190:
• Pierderea de căldură prin con
- Page 191 and 192:
circulaţia fumului în interiorul
- Page 193 and 194:
3. Fire Dynamics Simulator (Version
- Page 195 and 196:
GR( Q ⋅C+ Q )⋅ B ⋅ Lmi= (1)W
- Page 197 and 198:
Datorită structurii din beton a co
- Page 199 and 200:
Se consideră că mai mult de 20% d
- Page 201 and 202:
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ DE ÎNALT
- Page 203 and 204:
- Presiunea maximă de lucru: 25 ba
- Page 205 and 206:
3. BoilerPentru realizarea boilerul
- Page 207 and 208:
4. ACHIZIŢIA TEMPERATURILOR, PRELU
- Page 209 and 210:
Temperaturile agentului secundar su
- Page 211 and 212:
1.2. Metoda experimentalăPrimele o
- Page 213 and 214:
Standul experimental este alcătuit
- Page 215 and 216:
Determinarea parametrilor a fost f
- Page 217 and 218:
Fig. 1.Orice algoritm eficient de o
- Page 219 and 220:
- o mulţime de soluţii posibile
- Page 221 and 222:
În algoritmii genetici iniţiali,
- Page 223 and 224:
funcţie de performanţă mai slab
- Page 225 and 226:
Diferită de cea prezentată anteri
- Page 227 and 228:
- Iluminarea: reprezintă mărimea
- Page 229 and 230:
Fig. 4. Importanţa geometriei spa
- Page 231 and 232:
SECŢIUNEA a III-a - VariaCARACTERI
- Page 233 and 234:
- covarianţa zero, când cele dou
- Page 235 and 236:
Densitatea de probabilitate a vitez
- Page 237 and 238:
Schema de principiu a unui sistem d