BULETINUL POMPIERILOR Nr. 1/2012 - IGSU

– creşterea vizibilităţii comunicatorilor, până la apariţia riscului supraexpunerii;– creşterea rolului comunicării directe;– accentuarea necesităţii informării cu prioritate a populaţiei afectate şi a modului în careaceasta interpretează mesajul primit;– creşterea rolului membrilor structurilor implicate în gestionarea situaţiei de urgenţă, avictimelor şi a martorilor ca multiplicatori de imagine pozitivă/negativă;– existenţa unei diferenţe, uneori vizibile, între structurile de decizie, mass-media şipopulaţie privind concepţia asupra riscurilor şi modul de a reacţiona la ele;– percepţia populaţiei afectate asupra riscului şi asupra dimensiunilor consecinţelorsituaţiei de urgenţă este esenţială; de aceea, gestionarea percepţiei şi aşteptărilor populaţieireprezintă un factor-cheie pentru obţinerea înţelegerii şi a sprijinului de care au nevoie structurilecare gestionează situaţia de urgenţă. 282.3 Principii de comunicare în situaţii de urgenţăPracticile bune de comunicare în timpul unei situaţii de urgenţă sau al unui dezastru ajutăatât autorităţile implicate, cât şi populaţia afectată şi contribuie la evitarea dezinformării şi arăspândirii zvonurilor. Respectarea regulilor stabilite va preveni totodată apariţia confuziei,inevitabilă atunci când instituţiile publice difuzează dezorganizat informaţii despre acelaşieveniment.În cazul producerii unei situaţii de urgenţă se asigură coordonarea următoarelor activităţi:a) informaţiile vitale vor fi comunicate populaţiei afectate;b) informaţiile specifice necesare populaţiei vor fi diseminate unitar şi coordonat;c) resursele umane şi materiale necesare îndeplinirii responsabilităţilor de informare publicălegate de situaţia creată vor fi mobilizate rapid şi eficient.Principiile generale de comunicare în situaţii de urgenţe sunt următoarele:1. Principiul legalităţii. Toate instituţiile publice implicate în gestionarea şi managementulsituaţiilor de urgenţă, dar şi instituţiile de presă, pe timpul situaţiilor de urgenţă, trebuie să aibă învedere respectarea legilor şi a tuturor actelor normative, pentru a se preveni agravareaconsecinţelor, dar şi pentru ameliorarea acestora.2. Principiul participării. Pentru aplicarea acestui principiu este esenţial ca în situaţii deurgenţă să se implice şi să participe atât instituţiile responsabile în domeniu, presa, dar, mai alespopulaţia.3. Principiul responsabilităţii. A acţiona cu responsabilitatea cerută de lege este obligaţia şiatribuţia instituţiilor publice, însă pentru mijloacele de comunicare şi presă responsabilitatea şiprofesionalismul sunt vitale în timpul situaţiilor de urgenţă, având în vedere consecinţele deosebit degrave pe care le-ar putea avea comunicarea către populaţie a unor informaţii obţinute iresponsabil şineprofesional.4. Principiul cooperării şi coerenţei. A coopera şi a acţiona coordonat sunt elementeesenţiale atât pentru comunicarea între instituţiile publice, cât şi pentru comunicarea cu presa şipopulaţia în timpul situaţiei de urgenţă.5. Transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă. Acestaspect este foarte important, având în vedere că orice măsură şi activitate a autorităţilor publice întimpul situaţiei de urgenţă care nu sunt comunicate presei şi populaţiei cu explicaţiile necesare potduce la interpretări şi confuzii nedorite.6. Principiul operativităţii şi subordonării ierarhice a componentelor Sistemului Naţionalde Management al Situaţiilor de Urgenţă. A se prezenta presei şi populaţiei acţiunile coordonate şiexecutate operativ de componentele sistemului este foarte important pentru populaţia afectată desituaţii de urgenţă. Un mod de acţiune şi informare cu respectarea procedurilor stabilite şi asubordonării ierarhice pe niveluri sau domenii de competenţă a organismelor, organelor şi28 Aurel, Udor (2010), pp.3-4.36