Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

More documents

Recommendations

Info

10Capitolul 2Selecția ecosistemelorși a serviciilor ecosistemice
2.1. Metodologia de analizăa politicilor publiceO analiză de politici a fost întreprinsă în cadrul proiectului N4D cu scopulde a stabili dacă politicile publice existente stimulează tranzițiacătre o Economie Verde Durabilă, și de a face recomandări deîmbunătățire a politicilor actuale în vederea realizării tranziției către oEconomie Verde Durabilă.Pentru evaluarea politicilor au fost utilizate 3 criterii generale și4 criterii specifice explicate în Tabelul nr. 1 de mai jos.Tabelul 1. Criterii utilizate pentru evaluarea contribuțieipoliticilor românești la tranziția către Economia Verde DurabilăNr. Criterii DescriereCriterii generale – Sunt utilizate pentru a determina paradigma economicăprin care susține dezvoltarea în România12312Existența unei Strategiiprivind Economia VerdeDurabilăExistența EvaluăriiNaționale aEcosistemelor (NEA) carezultat al procesuluiMAESPe lângă adoptarea unei Strategii Naționale pentruDezvoltare Durabilă 7 , o strategie pentru economia verdebazată pe principiile unei economii verzi, echitabile șiincluzive (Strategia privind Economia Verde Durabilă)există pentru a sprijini realizarea Obiectivelor deDezvoltare Durabilă și pentru a demonstra o abordareprivind schimbarea paradigmei.Procesul MAES a fost finalizat astfel încât o evaluareintegrală a ecosistemelor la nivel național este disponibilăpentru luarea de decizii și realizarea de politici și estefolosită efectiv în ciclul de politici.Există o coordonare și acțiune integrată între diferiteministere și instituții publice pentru implementareaObiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) precum și aIntegrarea unei Strategii privind Economia Verde Durabilă. În acestinstituțională și sens există proceduri specifice și structuri instituționale.coordonarea destinate Mai precis, a fost implementat un sistem de guvernanțăimplementării unei pentru procesul MAES și pentru implementarea uneiEconomii Verzi Durabile Economii Verzi Durabile care include părțile interesaterelevante din cadrul autorităților publice, cercurilorștiințifice și al societății civile legate printr-o Interfațăpolitică-știință.Criterii specifice – Sunt aplicate fiecărui sector de politici legate demanagementul resurselor naturaleNivelul de integrareal AbordăriiEcosistemiceIntegrarea AbordăriiEcosistemice conformConvenției privinddiversitatea biologicăÎn mod ideal fondurile sunt cheltuite pentru implementareamăsurilor concepute pentru a menține ecosistemele șiserviciile acestora dincolo de integrarea conceptuală șioperațională a Abordării Ecosistemice.Omul este recunoscut ca fiind parte a ecosistemului.Sunt respectate cele 12 principii reflectând BunaGuvernanță a Ecosistemelor, adică managementul durabilal ecosistemelor și al activităților umane: echitateabeneficiilor și a nevoilor; subsidiaritatea, managementuldescentralizat; luarea în considerare a impactului adiacentasupra altor ecosisteme; sensibilitatea economică ladistorsiunile pieței prin subvenții și stimulente adverseetc.; flexibilitatea, conservarea structurii și a funcționăriiecosistemelor; managementul în limitele de funcționareși a biocapacității ecosistemului; armonizare de la nivellocal la nivel global; respectarea scării temporale;managementul adaptativ; echilibrul între conservareși utilizare; managementul bazat pe cunoaștere;participarea părților interesate.Evaluarea ecosistemelor și a serviciilor ecosistemice din România11Granturile SEE 2009-2014
Page 1 and 2: Evaluarea ecosistemelorși a servic
Page 3 and 4: Evaluarea ecosistemelorși a servic
Page 5 and 6: 1. Introducere 41.1. Obiectivele ra
Page 7 and 8: Complexitatea și amploarea problem
Page 9 and 10: schimbare” furnizând o foaie de
Page 11: Granturile SEE 2009-2014Evaluarea e
Page 15 and 16: Sectorde politiciSchimbăriclimatic
Page 17 and 18: Tabelul 4. Ciclul de evaluare a pol
Page 19 and 20: Conceptul de „habitat natural”
Page 21 and 22: Sector depoliticiSchimbăriclimatic
Page 23 and 24: Figura 3. Formular pentru evaluarea
Page 25 and 26: MarinSil viculturăBiodiversitateSe
Page 27 and 28: PescuitșiacvaculturăAgricultură
Page 29 and 30: EnergieSectordepoliticiResursenatur
Page 31 and 32: PlanificareteritorialăSectordepoli
Page 33 and 34: Sil vicultură - Planurile demanage
Page 35 and 36: (5) Reziliența.Conserva reastructu
Page 37 and 38: PlanificareteritorialăTurism16Sect
Page 39 and 40: BiodiversitateSilviculturăTerenuri
Page 41 and 42: TransportEnergieDezvoltareregional
Page 43 and 44: ecosistemelor și a serviciilor eco
Page 45 and 46: Sec torde politiciSilviculturăBiod
Page 47 and 48: angajare au fost actualizate prin O
Page 49 and 50: RelevanțapoliticiiUtilizarea/impac
Page 51 and 52: Date fiind cunoștințele actuale p
Page 53 and 54: Per ansamblu, în procesul de impli
Page 55 and 56: Granturile SEE 2009-2014Evaluarea e
Page 57 and 58: 3.1. Cartarea ecosistemelorÎn aces
Page 59 and 60: se încearcă identificarea tipuril
Page 61 and 62: Figura 5. Tipologia MAES pentru cla
Page 63 and 64:
Aceste sisteme de clasificare (tabe
Page 65 and 66:
clasificării și cartării ecosist
Page 67 and 68:
Figura 8. Tabel de relaționare în
Page 69 and 70:
Temă spațială Sursă DescriereCN
Page 71 and 72:
Figura 11. Suprapuneri ale claselor
Page 73 and 74:
Principalii paşi realizaţi în ca
Page 75 and 76:
EUNIS nivel 2, categoria E1 - Paji
Page 77 and 78:
Tabelul. 16 Parametrii utilizaţi p
Page 79 and 80:
Figura 16. Clasele CLC nivel 3 defi
Page 81 and 82:
Indicator Furnizare - Apă potabil
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
IndicatorModelul digital al terenul
Page 89 and 90:
Indicator5. ValoareCostul controlul
Page 91 and 92:
IndicatorCantitatea medie consumat
Page 93 and 94:
Materiale - Fibre materiale proveni
Page 95 and 96:
IndicatorCantitatea de volum lemnos
Page 97 and 98:
Indicator4. BeneficiuNumărul de pe
Page 99 and 100:
Servicii de reglare și mentenanț
Page 101 and 102:
Indicator3. Evaluare -Harta intensi
Page 103 and 104:
IndicatorEmisiile gazelor cu efect
Page 105 and 106:
Servicii culturaleUtilizarea fizic
Page 107 and 108:
Indicator4. BeneficiuNumăr de pers
Page 109 and 110:
IndicatorTendința națională este
Page 111 and 112:
Indicator2. Funcțional - Biomasă
Page 113 and 114:
IndicatorProducția totală de răd
Page 115 and 116:
Indicator5. ValoareValoarea produc
Page 117 and 118:
IndicatorEfectivele de păsări sun
Page 119 and 120:
Indicator3. Evaluare -Cantități d
Page 121 and 122:
IndicatorBeneficiul realizat de pro
Page 123 and 124:
Indicator2. Funcțional -Capacitate
Page 125 and 126:
Indicator2. Funcțional -Numărul d
Page 127 and 128:
Indicator5. ValoareValoarea program
Page 129 and 130:
IndicatorCantitatea de apă infiltr
Page 131 and 132:
Servicii de reglareControlul mirosu
Page 133 and 134:
Indicator3. Evaluare -Raportul de s
Page 135 and 136:
IndicatorDate meteo (precipitații,
Page 137 and 138:
IndicatorReglarea climei globale pr
Page 139 and 140:
Indicator3. Evaluare -Zonele cu inf
Page 141 and 142:
Ecosisteme agricoleCod EUNIS Număr
Page 143 and 144:
Ecosisteme urbaneCod EUNIS Număr S
Page 145 and 146:
Figura 20. Harta de evaluare agrega
Page 147 and 148:
Figura 22. Evaluarea pierderii de s
Page 149 and 150:
Contextul pentru proiectul N4D, din
Page 151 and 152:
Conform oricărui manual introducti
Page 153 and 154:
teoria VAI sugerează așadar că a
Page 155 and 156:
și beneficiarilor care să fie inc
Page 157 and 158:
poate fi mai ieftină decât o cas
Page 159 and 160:
cu prețurile acestora trebuie să
Page 161 and 162:
În același timp, silvicultura est
Page 163 and 164:
Tabelul 20. Principalele servicii e
Page 165 and 166:
Anuale de Tăiere viitoare. Potrivi
Page 167 and 168:
Figura 27. Volumul de lemn recoltat
Page 169 and 170:
Capacitatea pădurilor seculare de
Page 171 and 172:
De asemenea este important de remar
Page 173 and 174:
valoare de aproximativ 68% din valo
Page 175 and 176:
naturale importante. În România
Page 177 and 178:
Sosiri în stațiunile montane 1993
Page 179 and 180:
Indicatorii valorii economice a tur
Page 181 and 182:
generală de turiști, luând în c
Page 183 and 184:
ar fi producția de lemn. Când ari
Page 185 and 186:
Granturile SEE 2009-2014Evaluarea e
Page 187 and 188:
Dezvoltarea componentei DSS este pa
Page 189 and 190:
Având în vedere stadiul de implem
Page 191 and 192:
Soluția arhitecturală și mediul
Page 193 and 194:
• y vizualizarea detaliilor alfan
Page 195 and 196:
Pentru a stimula tranziția către
Page 197 and 198:
Granturile SEE 2009-2014Evaluarea e
Page 199 and 200:
Active: Resurse economice (TEEB, 20
Page 201 and 202:
Anexa 1Zonarea funcțională a păd
Page 203 and 204:
•yEvaluarea ecosistemelor și a s
Page 205 and 206:
• yArias-Arévalo, P., E. Gómez-
Page 207 and 208:
• yGómez-Baggethun, E., D. Barto
Page 209:
• yPotschin, Marion B., Eeva Prim
show all

Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?