Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

194
o modalitate eficientă din punct de vedere al costurilor pentru întreținerea siguranței
alimentare bazată pe protejarea abundenței și a diversității polenizatorilor naturali mai
degrabă decât pe necesitatea înlocuirii polenizării naturale cu alternative artificiale
etc). 36 Evident, dezvoltarea capacității instituționale și integritatea morală sunt
esențiale pentru a nu cădea în capcana unor măsuri clasice de ecologizare
care au drept scop final dezvoltarea economică indiferent de limitele planetei
și de echitatea socială. Nu există o rețetă unică pentru tranziția la o economie verde
durabilă aceasta, la rândul ei, putând urma căi diferite de dezvoltare pentru țări diferite,
depinzând de capitalul natural al zonei, de economia locală, societate și de prioritățile
zonei respective.
În al doilea rând, este necesară integrarea rezultatelor procesului MAES în elaborarea
politicilor și în luarea deciziilor, deoarece acestea oferă cunoștințe despre funcționarea
ecosistemelor și despre capacitatea lor de a furniza servicii ecosistemice care sprijină și
sunt esențiale pentru viața pe pământ. Luarea de decizii în care nu se ține cont de datele
despre ecosisteme poate duce la politici care afectează capitalul natural al unei țări
și totodată capitalul social și financiar. Efectuarea unei analize a ecosistemelor din
România este strâns legată de abordarea științifică unitară respectiv de standardizarea
metodelor de evaluare a serviciilor ecosistemice.
Deși principala responsabilitate pentru procesul MAES față de CE revine Ministerului
Mediului (MM) și Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), date fiind
responsabilitățile delegate de aceasta pentru implementarea procesului MAES la nivel
național, toate ministerele din România sunt încurajate să joace un rol în tranziția către o
economie verde durabilă, în special cele responsabile pentru sectoarele de politici legate
de utilizarea și managementul resurselor naturale respectiv apă dulce, silvicultură,
agricultură și dezvoltare rurală, pescuit și acvacultură, mediu marin, biodiversitate,
transport, dezvoltare regională, planificare teritorială, energie, atenuarea schimbărilor
climatice, dar și aer, sol, turism, adaptare la schimbările climatice, și dezvoltare durabilă.
În prezent au fost dezvoltate și testate câteva instrumente pentru a-i sprijini pe cei
care elaborează politici și iau decizii în tranziția către o economie verde durabilă.
Sistemele suport pentru luarea deciziilor (DSS) sunt foarte utile pentru modelarea
impactului acțiunilor umane asupra ecosistemelor și a serviciilor acestora și
pentru adoptarea variantei optime dupa testarea mai multor variante alternative.
Proiectul N4D a dezvoltat un sistem RO-MAES-DSS complementar cu Sistemul
Integrat de Mediu (SIM) gestionat de ANPM, care utilizează rezultatele procesului
MAES pentru analizarea deciziilor de dezvoltare.
În concluzie, acest raport poate fi utilizat de părțile interesate cheie de la nivel
guvernamental pentru a continua procesul MAES în România după terminarea
proiectului N4D în aprilie 2017, și pentru a implementa schimbările de politici
necesare pentru o bună guvernare a ecosistemelor pentru a realiza o economie
verde durabilă și bunăstarea umană în contextul dezvoltării durabile. Acest
raport reprezintă un punct de pornire pentru realizarea economiei verzi
durabile în România.
36 Idem