Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

generală de turiști, luând în considerare schimbările sezoniere (probabil mai puțini turiști
iarna), demografia și variabile economice generale. La momentul de față nu dispunem
de date pentru acest exercițiu. Totuși, în scop ilustrativ putem presupune următoarele:
în primul rând, populația totală interesată de turismul bazat pe natură va fi considerabil
mai mare decât grupul inclus în statisticile privind cazarea în stațiunile montane. Unii
turiști vor folosi corturi, iar alții vor face călătorii de o zi etc. Nu avem nici o posibilitate
de a evalua cât de mare este acest grup, dar în scop ilustrativ să presupunem că este
dublu, adică 100% mai mare decât grupul turiștilor pentru care avem statistici că aleg
cazarea în stațiunile montane.
Apoi, această populație generală este cuprinsă între 1,5 și 3 milioane de oameni (1995-
2015), respectiv cu 750 000 până la 1,5 milioane mai mult decât populația stațiunilor
montane (pe baza statisticilor prezentate în tabelul 28). Să presupunem că aceștia au
sejururi mai degrabă scurte și cheltuieli reduse cu cazarea în cazul călătoriilor de zi.
În locul estimării Eurostat de 91 de euro per deplasare presupunem o cheltuială mai
conservatoare de 50 euro per deplasare. Atunci obținem în plus cheltuieli de 37,5 -75
milioane de euro comparativ doar cu cheltuielile celor care aleg cazarea în stațiuni
montane. Astfel, estimările extrem de conservatoare stabilesc o cheltuială minimă din
turismul bazat pe natură de aproximativ 200 până la 300 de milioane de euro.
Potrivit unui raport recent al Consiliului Mondial pentru Turism și Călătorii (2015),
turismul a avut o contribuție directă de 1,6% din PIB-ul total al României în 2014.
Turismul a susținut direct 205 000 de locuri de muncă și a avut un efect indirect asupra
a circa 467500 locuri de muncă (5,5% din ocuparea totală a forței de muncă). Dacă
turismul bazat pe natură ar contribui cu până la 20% din aceasta, valoarea ar fi destul
de însemnată. Totuși, dată fiind starea incertă a indicatorilor nu este garantată nicio
concluzie sigură. Însă ce s-ar putea spune este că resursele naturale din România
reprezintă o atracție posibil semnificativă pentru turismul bazat pe natură.
Evaluarea ecosistemelor și a serviciilor ecosistemice din România
Alte servicii ecosistemice
Servicii de furnizare
Datele referitoare la alte servicii de furnizare din pădurile României pentru care dispunem
de informații parțiale sunt prezentate în tabelul 30 de mai jos.
Tabelul 30. Alte servicii de furnizare.
Serviciul ecosistemic Nivelul structural Nivelul funcțional Beneficiile Valoarea economică
Zona apelor și a
Recreere
2498322 euro (date
Pește
iazurilor din păduri
INS, 2017-2015)
(FAO, 2014) (836,8
Turism bazat pe
ha în 2012).
natură.
Din pescuit sportiv?
Alte produse
lemnoase (arbori
ornamentali,
arbuști, pomi de
Crăciun, răchită)
Fructe de pădure
Zona pădurilor
pentru alte produse
lemnoase
Zona pădurilor cu
habitat adecvat
Producție.
Necunoscut.
Producție.
Necunoscut.
cultural estetic,
volumul produs.
Tone de fructe de
pădure adunate,
INS. Anual*
Valoarea în 2015:
3481,9 tone.
Serii de date
temporale anuale*
la INS.
2015:
608490 euro
22745100 lei
(5497969 euro)
(FAO,2014 pentru
2010)
179
Granturile SEE 2009-2014