Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

Spre exemplu, producția de lemn este un serviciu important de producție în România,
iar pentru acest SE există date bune la nivel național furnizate de Institutul Național de
Statistică (INS), Eurostat și de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor
Unite (FAO). În schimb, valorile recreaționale potențial importante sau valorile asociate
turismului bazat pe natură sunt dificil de evaluat pe baza datelor disponibile, putând
fi oferite numai valori derivate. În plus, nu există studii care să clarifice care valori ar
fi cele mai adecvate. Spre exemplu, în cazul Finlandei, acele SE pentru care există
deja piețe metodele de evaluare bazate pe piață au fost considerate a fi cel mai bine
cuantificate în termeni monetari. Totuși, deși SE de sechestrare a carbonului are piețe și
i se poate atribui o valoare monetară, mulți subliniază valoarea de bun public a acestui
SE (Mononen et al. 2016).
În pădurile care aparțin primei grupe funcționale (G1) exploatarea forestieră nu este
permisă decât în circumstanțe foarte speciale. Aproximativ 53% din Suprafața Pădurilor
la Nivel Național (SPN) este inclusă în categoria G1, iar diferitele sub-categorii ale G1
oferă o imagine a SE importante din pădurile României. Vezi tabelul 19 de mai jos:
Tabelul 19. Păduri protejate în cadrul procentelor din sub-grupele G1
Sub-grupe G1 Descriere % din G1 Suprafața (ha)
G1.1 Protecția apelor 31 1 117 240
G1.2 Protecția solului 42 1 513 680
G1.3
Protecția împotriva factorilor climatici și
6
industriali nocivi
216 240
G1.4 Recreațională 11 396 440
G1.5
Interese științifice, resurse genetice sau
10
ecologice speciale
360 400
Total G1 100 3 604 000
Sursa: FAO, 2014
Tabelul 20 evidențiază principalele servicii ecosistemice discutate mai jos. Trebuie
remarcat faptul că lista urmează să fie extinsă odată cu creșterea disponibilității
datelor și cu o mai bună înțelegere a relațiilor structurale și funcționale ale unora dintre
indicatorii furnizați de INS. Categoria de serviciului ecosistemic, turism bazat pe natură,
din tabelul 20 include categoriile CICES ale serviciului ecosistemic cultural „recreere”,
indicatorii disponibili nefiind suficienți pentru o precizie mai mare. În cazul unor servicii
ecosistemice cum ar fi vânătoarea sau pescuitul, în prezent nu avem indicatori buni
pentru pașii 1 și 2 din modelul Cascadă. Valorile vor fi prezentate pe scurt la final.
160
Ar trebui remarcat faptul că sunt disponibile (gratis) multe serii de date temporale
din 1990. România a cunoscut schimbări rapide ale instituțiilor care s-au ocupat de
administrarea pădurilor după 1989, ceea ce a presupus provocări considerabile în
materie de management. Spre exemplu, în perioada 1989-2009, aproape 45 % dintre
păduri au fost retrocedate vechilor proprietari (adică privatizate) printr-o serie de legi
aprobate în 1991, 2000 și 2005. La sfârșitul acestui proces de retrocedare, se estimează
că pădurile sunt deținute de 800 000 de proprietari diferiți (Ioras și Abrudan 2006), ceea
ce implică o mare schimbare față de statutul de proprietate unică de stat. S-a evidențiat
faptul că acest lucru a implicat provocări instituționale și legale (Stancioiu, Abrudan, și
Dutca 2010). În plus, politicile, legislația și reglementările care susțin managementul
durabil al pădurilor par să fie concepute pentru nivelul național, nu regional, județean
sau local (FAO 2014).