Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

62
Corespondențe între sistemele de clasificare
a habitatelor/ecosistemelor
Deoarece cele mai importante sisteme de clasificare a habitatelor se bazează, cel mai
adesea, pe metode diferite de lucru, realizarea unei corespondenţe între acestea este o
operaţiune complexă, care necesită un sistem coerent de echivalare şi de interpretare.
Astfel de manuale de echivalare a sistemelor europene de clasificare a habitatelor, în
special, cel utilizat în implementarea reţelei NATURA 2000, cu cele naţionale, au fost
realizate în majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene (Donița et al, 2005).
Deși există mai multe sisteme de clasificare a habitatelor, între cele mai multe există
posibilitatea dezvoltării unor relații, reprezentate de obicei sub forma unor tabele de
corespondență.
Experiența actuală demonstrează faptul că există diferențe majore cu privire la modul
în care habitatele sunt interpretate la diferite scări. Asemenea diferențe apar în cazul
evaluărilor în teren, experții alocând tipuri diferite de habitate poligoanelor cartate
delimitând totodată diferit habitatele identificate. Diferențele apar totodată și datorită
interpretărilor locale privind diferitele documente utilizate la nivel național sau european.
Această problemă a fost identificată în momentul interpretării descrierii habitatelor
din Anexa I a Directivei Habitate, diferențele apărând între diferite țări sau chiar între
diferite regiuni la nivel național.
La nivel european o importanță majoră este atribuită Anexei 1 a Directivei Habitate,
fiind realizată astfel corespondența între toate tipurile de habitate listate în Anexa 1 și
tipologia EUNIS.
Dezvoltarea sistemului de clasificare EUNIS a permis furnizarea unor corespondențe
fundamentate științific între diferitele clasificări acceptate la nivel european. Relațiile
dezvoltate între clasificarea EUNIS și alte tipuri de clasificări ale habitatelor vin în
sprijinul utilizatorilor prin realizarea corespondențelor între datele deținute la nivel
național și datele internaționale, venind cu o abordare unitară a sistemelor de clasificare
a habitatelor utilizate de diferitele legislații naționale și europene.
Întelegerea acestor corespondențe între diferitele sisteme de clasificare a habitatelor
reprezintă o sarcină complexă, fiind esențial ca utilizatorii să le înțeleagă și să
foloseacă aceeași interpretare. Problemele de interpretare provin, în special, din faptul
că aceste corespondențe sunt de cele mai multe ori de tipul m:m (unei clase dintr-o
clasificare îi corespund mai multe clase din alta clasificare). Cu toate acestea, realizarea
corespondențelor între diferitele sisteme de clasificare sunt extrem de utile pentru
abordarea unitară a metodologiilor de clasificare.
Dezvoltarea unei baze de date relaționale poate asigura legătura între diferitele clasificări,
indicând doar existența unei relații între acestea, neputând însă furniza informații
cantitative asupra gradului de corespondență. Această bază de date poate fi utilizată,
de asemenea, pentru compararea obiectivă atât a tuturor clasificărilor pan-europene,
cât și a celor dezvoltate pentru diferite țări.
Relațiile de tip m:m identificate în corespondențele dintre clasele EUNIS si CLC pot
fi rafinate ulterior folosind date spațiale auxiliare. Acest lucru poate fi realizat prin
identificarea seturilor de date spațiale disponibile, date având un grad ridicat de
acuratețe la nivel european și realizarea ulterioară a unui set de reguli aplicabil fiecărui
tip de habitat.
Acest set de reguli poate fi dezvoltat ca un sistem expert suport pentru definirea
diferențelor în cadrul relațiilor de tip m:m dintre diferitele clasificări. Suprapunerile pot
fi rezolvate utilizând discretizări bazate pe criterii geografice (ex. prezența anumitor
clase EUNIS doar în anumite zone geografice) sau utilizând anumite condiții de mediu
(prezența anumitor clase EUNIS doar în anumite condiții de mediu) etc.
În acest context, luând în considerare heterogenitatea ecosistemelor naturale și antropice
existente la nivelul României și limitările abordărilor existente în privința identificării,