Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

Pe baza schemei geodatabase, acest mod de abordare presupune parcurgerea
următoarelor activități principale (figura 8):
• yUtilizarea informației existente (de ex. planuri, hărți, CLC, LPIS, geologie, pedologie,
hidrologie, vegetație etc.) ce va sta la baza realizării modelelor digitale ce vor
contribui la diferențierea tipurilor de ecosisteme;
• yAnaliza morfometrică a terenului va permite diferențierea parametrilor de ordinul
I (panta, expoziția versanților, direcție de curgere) și a celor derivați de ordinul
II (curbura plană, curbura în profil, curbura totală) permitând astfel discretizarea
funcțională (identificarea zonelor de drenare a apei, respectiv a celor saturate,
zonele predispuse la eroziune, inundare etc.), pentru aceasta utilizându-se în
special modele digitale ale terenului.
• yAnaliza imaginilor satelitare multispectrale de tip SPOT va permite testarea și
parametrizarea modelelor de clasificare bazate pe diferiți indici (de ex. indici de
vegetație etc.). Analiza s-a realizat iniţial pe imagini SPOT 5, rezultatele finale
urmând a fi verificate pe imagini SPOT 6.
• yValidarea și completarea informației cu privire la asociațiile vegetale și alți factori
biotici și abiotici ce permit diferențierea clară a tipurilor de ecosisteme – această
etapă va impune combinarea ulterioară a informațiilor din teren cu cele din birou
cu privire la tipurile de ecosisteme.
Figura 10. Reprezentarea grafică a unui sistem expert dezvoltat
pentru procesul de cartare a distribuției
potențiale a habitatelor/ecosistemelor la nivel național
68
Ulterior verificării și validării noilor teme spațiale rezultate din suprapunerile CLC-LPIS
s-a realizat corelația acestor teme spațiale cu clasificarea non-spațială a habitatelor
EUNIS, asociere realizată pentru obținerea unei caracterizări superioare a ecosistemelor.