Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

Sec tor
de politici
Agricultură
și dezvoltare
rurală
Resur se
naturale
Tipologia
ecosistemu
lui
(MAES
Nivel 2)
Teren
arabil
Pășuni
Raportarea în perioada
2007-2012 conform
Art. 17 din Directiva
Habitate (Rezumatul
național)
Habitate de pășuni: 3%
U2, 12% U1
Raportul național privind starea mediului
în 2013 și/sau 2014
SOER2014: Poluarea solului cu deşeuri şi reziduuri
agricole şi forestiere este semnalată pe 1140 ha din care
foarte puternic şi excesiv pe 948 ha cu dejecţii animale.
Aceasta constă în dereglarea compoziţiei chimice a solului
prin îmbogăţirea cu nitraţi, care pot avea efecte toxice şi
asupra apei freatice. Sunt afectate în diferite grade 4.973
ha, din care moderat puternic-excesiv 1.097 ha. Poluarea
solului cu pesticide este semnalată doar în câteva judeţe
şi însumează 2.076 ha din care 1.986 ha în judeţul
Bacău, în jurul Combinatului Chimcomplex; în general,
poluarea este slabă şi moderată. Creșterea suprafețelor
fertilizate (de la 3.640.900 ha la 6.676.089 ha) și a
cantității de fertilizanți untilizați la ha (de la 35,4 kg la
48,2 kg ); scăderea utilizării produselor de uz fitosanitar
(de la 1,18 kg s.a./ha în anul 1999 la 0,72 kg s.a./ha
în anul 2014); suprafaţa amenajată pentru irigaţii are,
teoretic, o pondere de 36,77 % din totalul amenajărilor,
scăzând cu 115413 ha faţă de anul 1999 ; suprafaţa
amenajată cu lucrări de desecare-drenaj cuprinde
36,71% din totalul amenajărilor şi a scăzut în anul 2014
cu 115.413 ha faţă de anul 1999; suprafaţa amenajată
cu lucrări antierozionale este de 26,52 % din totalul
amenajărilor şi a scăzut în anul 2014 cu 47891 ha faţă de
anul 1999; creșterea suprafețelor cu agricultură organică;
în anul 2014 numai 6,5 % din terenurile cultivabile sunt
fertilizate cu îngrăşăminte naturale.
192021
44
2.3. Rezultatele evaluării politicilor:
analiză și concluzii
Creșterea este paradigma care susține calea dezvoltării României. În 2008, România a
adoptat Strategiea Națională de Dezvoltare Durabilă (SNDD) 2013-2020-2030 unde se
face trimitere la toate formele de capital natural, fizic, uman și social, dar și la creșterea
durabilă. Conceptul de Economie Verde este menționat în Strategia Ministerului Economiei
intitulată „România competitivă”, însă capitalul natural este considerat drept un factor
de dezvoltare și de creștere economică, nu se face trimitere la limitele planetare și nici
la măsurile necesare pentru a evita degradarea mediului. Fără o Strategie pentru o
Economie Verde Durabilă (criteriul general nr. 1 în evaluarea politicilor), șansele de a
asigura bunăstarea umană pentru întreaga populație a țării sunt reduse.
Procesul MAES a început în România în luna martie 2015 odată cu implementarea
proiectului N4D, dar din cauza constrângerilor de timp, numai ecosistemele selectate
(forestier, agricol, urban, de apă dulce) au fost evaluate cantitativ și semi-cantitativ.
În orice caz, metodologiile elaborate pentru procesul MAES sunt aplicabile pentru
efectuarea evaluării tuturor ecosistemelor la nivel național (NEA), obiectiv care ar trebui
să fie realizat cât mai curând posibil (criteriul general nr. 2 în evaluarea politicilor).
Integrarea și coordonarea instituțională sunt cruciale pentru implementarea
unei Economii Verzi Durabile (criteriul general nr. 3 în evaluarea politicilor). În 2001 a
fost creat un Comitet Interministerial (CiM) pentru coordonarea integrării domeniului
protecției mediului în politicile și strategiile sectoriale la nivel național prin Hotărârea de
Guvern nr.1097/2001 și a fost reorganizat prin Hotărârea nr.741/2011. Acesta este un
organism consultativ, nu o entitate juridică, lucrând îndeaproape cu Ministerul Mediului
conform Hotărârii de Guvern nr.38/2015 (Art. 12.1a). Componența și regulile sale de
19 Regenerarea naturală se produce în pădurile unde au fost tăiați copaci, deci nu în pădurile stabile. Regenerarea
naturală a pădurilor este direct proporțională cu tăierile. Cu cât se taie mai mult, cu atât mai mult se regenerează.
Așadar, informațiile despre regenerarea naturală nu ar trebui să fie luate în considerare în mod separat.
20 Prin tăieri nu înseamnă că a fost tăiată întreaga vegetație forestieră, ceea ce ar fi necesar pentru ca regenerarea
naturală să se producă.
21 Raportarea referitoare la habitatele forestiere necesită o mai bună corelare și explicare a datelor.