Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

valoare de aproximativ 68% din valoarea brută a silviculturii. Prin simulări de preț, dacă
se confirmă prețul de 300 euro pe tonă de CO 2
, atunci sechestrarea carbonului ar putea
deveni o sursă însemnată de venit pentru România dacă sporește totodată flexibilitatea
cotelor de comercializare cu alte state UE.
Un articol al Băncii Mondiale 32 relatează faptul că România a încasat aproximativ
260 milioane de euro din vânzarea creditelor de emisii în perioada 2013-2014, și că
speră să genereze aproximativ 2 milioane de euro în perioada 2016-2020. Din această
perspectivă cifrele furnizate mai sus par să fie relevante. Totuși trebuie subliniat că
valorile indicate mai sus se referă la contribuția pădurilor din România în privința
emisiilor „negative”. Dacă România ar depinde de contribuțiile negative ale pădurilor
pentru a atinge ținta protocolului de la Kyoto, valorile monetare de mai sus ar fi relativ
exacte, deoarece România ar avea alternativa de a cumpăra Unități de Cantitate Admisă
(AAU). Însă România nu va avea probleme cu atingerea obiectivelor din protocolul de
la Kyoto. Un rezultat așteptat ar putea fi dezvoltările instituționale cu o flexibilitate
crescută privind vânzarea și cumpărarea de cote care vor spori și validitatea valorilor
monetare de mai sus.
Servicii ecosistemice culturale: Interacțiunea fizică și experiențială
cu mediul înconjurător, turismul bazat pe natură.
Indicatori ai stării pădurilor cu referire la activități recreative și turism (Nivelul 1, structura)
În cazul serviciilor culturale valorile sunt potențial ridicate, dar datele care conduc la
evaluări adecvate sunt dificil de obținut, ceea ce este tipic pentru evaluarea acestui
serviciu ecosistemic. Potrivit unei lucrări care ia în considerare cadrul pentru indicatorii
naționali în UE, indicatori de înaltă calitate pentru serviciile ecosistemice culturale
furnizate de păduri nu sunt disponibili (Maes et al. 2016).
Un indicator relevant pentru nivelul structural ar putea fi zona de pădure utilizată ca
atracțe turistică. Pentru început putem remarca faptul că zona totală de pădure protejată
în scopuri recreaționale (exploatare forestieră permisă numai în circumstanțe speciale)
este de aproximativ 396 000 ha (FAO 2014). Ariile protejate în scopuri recreaționale
vor furniza totodată și alte servicii, iar activitățile recreaționale pot fi compatibile cu
multe dintre categoriile de protecție precum și cu recoltarea/ exploatarea moderată a
lemnului.
Acest raport se axează tocmai pe acele servicii ecosistemice de importanță economică
pentru care există date disponibile. Turismul bazat pe natură este un astfel de serviciu
ecosistemic potențial. Nu avem date pentru dezvoltarea indicatorilor pentru valorile
recreaționale, cu toate acestea, în secțiunea următoare privind calitățile structurale
relevate pentru turismul bazat pe natură, discuția va fi evident relevantă și pentru
serviciile recreaționale și cele de asigurare a habitatului pentru biodiversitatea locală.
Cu aproximativ 210 000 ha de păduri virgine și cvasi-virgine, România are o acoperire
cu păduri virgine și cvasi-virgine mai mare decât orice altă țară din Europa Centrală,
și unele dintre ultimele astfel de păduri din Europa. Valoarea recreațională a pădurilor
virgine si cvasi-virgine nu are substitut, de aceea simplele argumente economice bazate
pe raritatea acestor păduri ar putea sugera o valoare economică potențial ridicată a
acestora (Krutilla 1967) atât la scară națională cât și regională.
Caracteristicile de ordin structural ale habitatului sunt caracteristicile biofizice cel mai
puternic asociate cu calitatea pentru activitățile recreaționale (Harrison et al. 2014), iar
pădurile seculare au potențialul de a oferi oportunități recreaționale, pe lângă oferirea
altor servicii cum ar fi furnizarea de habitat pentru flora și fauna sălbatică locală,
precum și o serie de servicii de reglare. Pădurile seculare furnizează habitatul pentru
cele mai mari populații europene de urs brun (Ursus arctos), lup argintiu (Canis lupus)
și râs (Lynx lynx), pădurile seculare din Carpații românești sunt recunoscute pentru
32 https://blogs.worldbank.org/climatechange/new-bike-lanes-and-metro-stations-bucharest-paid-carbon-credits
Evaluarea ecosistemelor și a serviciilor ecosistemice din România
171
Granturile SEE 2009-2014