Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania
Aplicarea procesului de cartare si evaluare a ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice furnizte de acestea (procesul MAES), evaluate la nivel national.
Aplicarea procesului de cartare si evaluare a ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice furnizte de acestea (procesul MAES), evaluate la nivel national.
- No tags were found...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Planificare
terito
rială
Sector
de
politici
Resurse
naturale
Tipologia
ecosistemului
(MAES
Nivel 2)
TOATE -
inclusiv
urban,
exceptând
oceanul
Integrare conceptuală
Strategia Națională pentru Dezvoltare Teritorială
până în 2035, enumeră pe scurt ecosistemele
din România după cum urmează: ecosistemele
naturale și semi-naturale reprezintă 47%
din suprafața națională (păduri, pășuni,
ecosisteme de apă dulce și sărată, ecosisteme
marine și costiere, ecosisteme subterane).
Sunt, de asemenea, enumerate ariile naturale
protejate recunoscute în România.
Sunt cercetate următoarele cinci obiective
generale:
- asigurarea integrării funcționale a teri toriului
național în Europa prin sprijinirea
interconexiunii eficiente a rețelelor de
transport, energetice și de bandă largă;
- îmbunătățirea calității vieții prin dezvoltarea
infrastructurii și a serviciilor publice care
asigură zone urbane și rurale de calitate,
atractive și incluzive;
- dezvoltarea unei rețele de arii locale competitive
și coezive prin sprijinirea specializării
teritoriale și dezvoltarea zonelor urbane
funcționale;
- protejarea mediului natural și a celui construit
și valorificarea elementelor de identitate
teritorială;
- îmbunătățirea capacității instituționale de
gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.
Strategia Națională recunoaște că exploatarea
inadecvată a resurselor naturale poate avea
un impact negativ asupra acestora. Mai
mult, aceasta menționează posibilitatea ca
serviciile ecosistemice să fie afectate din
cauza schimbărilor climatice. În cele din urmă,
nevoia de îmbunătățire a managementului
potențialului natural este menționată cu scopul
de a practica și dezvolta turismul.
În concluzie, sunt recunoscute capitalul
natural al țării (ecosistemele și ariile naturale
protejate enumerate), importanța coeziunii și
a funcționalității teritoriale, nevoia de a proteja
și a evita impactul negativ asupra resurselor
naturale și legătura dintre calitatea vieții și
calitatea/atractivitatea/caracterul incluziv al
zonelor rurale și urbane. Serviciile ecosistemice
sunt menționate, în general, în legătură cu
presiunile cauzate de schimbările climatice.
Totuși, serviciile ecosistemice și capitalul
natural nu sunt integrate în mod explicit drept
elemente de susținere a bunăstării nici a
calității/atractivității/incluziunii zonelor urbane
și rurale.
Integrare operațională
Raportul de mediu rezultat din SEA al Strategiei
Naționale include o matrice de impact care evaluează
potențialele efecte negative asupra mediului, inclusiv
interconexiunile dintre acestea. Capitolul al IX-lea
propune măsuri de prevenire, reducere și compensare
a efectelor adverse asupra mediului identificate.
Strategia Națională include: Măsura nr.4.2.3.7 pentru
protejarea habitatelor naturale împotriva schimbărilor
climatice; și Măsura nr.4.3.3.9 privind conservarea
ariilor naturale protejate, precum și a biodiversității
zonelor montane. Unele Obiective Specifice abordează
problema echilibrării conservării și utilizării și includ
măsuri cu impact redus asupra ecosistemelor (SO 4.1
– Protejarea patrimoniului și promovarea măsurilor
de restaurare a capitalului natural; SO 4.4 – Pentru
a asigura dezvoltarea echilibrată a zonelor urbane și
rurale prin protejarea resurselor asociate terenurilor
agricole și forestiere și prin limitarea extinderii
zonelor urbane; SO 2.3 – Îmbunătățirea atractivității
zonelor urbane și rurale prin îmbunătățirea funcțiilor
rezidențiale ale acestora, dezvoltarea spațiilor publice
de calitate, precum și a serviciilor de transport
adaptate nevoilor și caracteristicilor locale).
Însă principiul managementului în cadrul capacității
și al limitelor ecosistemului nu este menționat. În
concluzie, se pune accentul, mai ales, pe evitarea
impactului negativ asupra mediului, ecosistemelor și
biodiversității.
Evaluarea ecosistemelor și a serviciilor ecosistemice din România
29
Granturile SEE 2009-2014