Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania
Aplicarea procesului de cartare si evaluare a ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice furnizte de acestea (procesul MAES), evaluate la nivel national.
Aplicarea procesului de cartare si evaluare a ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice furnizte de acestea (procesul MAES), evaluate la nivel national.
- No tags were found...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Europeană, 2017) 31 . În al cincilea rând, există o oarecare dezbatere dacă un surplus
de Unități de Cantitate Atribuită din prima perioadă de angajament a protocolului de la
Kyoto ar trebui să fie transferat integral în perioada următoare, deoarece acest lucru
ar ușura angajamentele ulterioare. Pe scurt, deși schimbările sunt impredictibile într-o
oarecare măsură se pare că prețurile pieței sunt relevante. Dacă scade cota totală
de emisii și sunt licitate mai multe sectoare și toate permisele, am putea asista de
asemenea la o majorare a prețurilor, deși surplusul înregistrat în primele perioade de
angajament ar putea menține la un nivel redus presiunea asupra prețurilor.
Variabilitatea prețului AAU-rilor/EUA-urilor crește incertitudinea legată de calcularea
valorii economice de compensare a emisiilor de CO 2
. Evaluarea bazată pe piață ar trebui
să ofere cea mai bună estimare potrivit teoriei economice standard. Totuși unii cred
că piețele de carbon nu sunt încă eficiente în această privință. Spre exemplu, potrivit
OECD (OECD 2017) cele mai mici estimări aleprețului economic eficient al AAU-rilor
sunt de aproximativ 30 de euro. Însă, așa cum s-a arătat mai sus, nu toate sectoarele
au fost incluse în sistemul de plafonare, iar OECD estimează că numai pentru 10% din
emisiile de CO 2
din statele membre trebuie să se plătească efectiv atât de mult. Prețul
pentru AAU a fost foarte fluctuant. Spre exemplu, un preț maxim de aproximativ 30 de
euro a existat 2006, dar apoi a fost aproape zero în mare parte din 2007, iar în ultimii
ani a cunoscut fluctuații considerabile. În unele studii, se estimează că prețul unei tone
de CO 2
în anul 2050 va fi extrem de ridicat dacă sunt atinse țintele de emisii. Spre
exemplu, acesta a fost estimat la 306 euro (Münnich Vass 2017), între 240 și 1127
euro (521 în medie) în lucrarea (Knopf et al. 2013) și între 147 și 370 euro in lucrarea
(Capros et al. 2012).
Pe baza acestor estimări, valorile carbonului sechestrat de pădurile din România variază
între 5 - 300 euro. Această valoare, valoarea sechestrării carbonului (VCS) va fi o
funcție lineară simplă a prețului p și parte din carbonul total sechestrat, astfel:
Tabelul 27. Valori ale contribuției pădurilor din România la atenuarea
emisiilor de CO2 potrivit inventarului gazelor cu efect de seră pentru diferite
niveluri ale contribuțiilor nete de CO2 și a prețului pe tona de CO2.
170
Compensare
de CO2
EUR 5 EUR 10 EUR 30 EUR 50 EUR 100 EUR 200 EUR 300
(tone de CO 2
)
18 455 600 92,28 184,56 553,67 922,78 1 845,56 3 691,12 5 536,68
20 000 000 100 200 600 1 000 2 000 4 000 6 000
22 462 500 112,32 224,63 673,88 1 123,13 2 246,25 4 492,5 6 738,75
25 000 000 125 250 750 1 125 2 500 5 000 7 500
Sursa: Contribuții ale pădurilor din România în perioada 1989 - 2012 potrivit
Secretariatului ONU pe Probleme de Climă, 2017. Prețuri ipotetice potrivit OECD, 2017.
Unități: 1 tonă de CO 2
, și valori exprimate în milioane de euro
Aceste valori depind foarte mult de context. Prețurile viitoare ale carbonului depind de
incertitudinea economică, tehnologică și politică. Vedem că pentru anul 1989, cu un
nivel al contribuțiilor nete la conturile de carbon de 18 455 600 tone, și un preț realist
pe termen scurt de 5-10 euro, valoarea pentru reducerea emisiilor de CO 2
duce la o
valoare economică cuprinsă între 90 și 185 milioane de euro. Luând în considerare
nivelurile de sechestrare a CO 2
în 2012 și aceleași prețuri, valoarea ar fi între 112
și 225 milioane de euro. Pentru comparație, datele Eurostat indică o valoare brută a
silviculturii din România de 898 milioane de euro în 2010 (989,24 milioane de euro ca
urmare a ajustării în funcție de inflație în 2012).
Pe baza acestor numere, se pare că la cele mai conservatoare estimări de preț de 5 până
la 10 euro pe tonă, valoarea monetară a sechestrării carbonului s-ar compara cu 10-
20% din valoarea brută a silviculturii. Dacă prețul ajunge mai aproape de prețul eficient
potrivit OECD (30 euro pe tonă), sechestrarea carbonului de către păduri ar avea o
32 https://ec.europa.eu/clima/policies/forests/lulucf_en