Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

Temă spațială Sursă Descriere
CNES (Centre
Imagini national
satelitare SPOT d’études
spatiales)
Harta
geologică
Harta solurilor
DEM
-altitudine
-pantă
-expoziție
-forme de relief
etc.
Date climatice
Harta
vegetației
naturale
potențiale a
Europei
Harta tipurilor
de pădure
Harta rețelei
Natura 2000
Hărți ale
distribuției
habitatelor
Natura 2000
raportate
conform Art.
17
Harta zonelor
biogeografice
Harta tipurilor
de ecosisteme
la nivel
european
Institutul
Geologic al
României
Institutul
Național de
Cercetare-
Dezvoltare
pentru
Pedologie,
Agrochimie
şi Protecția
Mediului
Agenţia
Europeană de
Mediu (EEA)
WorldClim –
Global Climate
Data
BfN, BOHN
&NEUHAUSL
200/2003
Joint Research
Centre, EC
Ministerul
Mediului
Ministerul
Mediului
Ministerul
Mediului
Agenţia
Europeană de
Mediu (EEA)
Imaginile satelitare SPOT sunt imagini comerciale de înaltă rezoluție
de observare a Pământului, concepute să lărgească cunoștințele
asupra resurselor naturale, detectând și prognozând fenomene
referitoare la oceanografie, climatologie sau activități antropice.
Imagini satelitare SPOT utilizate în diferențierea claselor foarte
asemănătoare din cadrul ecosistemelor de pădure de exemplu, unde
se pot extrage, prin clasificare supervizată, ecosistemele de pădure
de foioase sau ecosistemele de pădure de conifere (Salajanu et al.,
2001; Xiao et al., 2002).
Harta geologică a României, dispusă în 50 de foi individuale
(dispunerea și nomenclatura respectă proiecția Gauss-Kruger),
prezintă secțiunile geologice (principalele trăsături ale structurii de
adâncime a teritoriului fiecărei foi de hartă) și coloanele stratigrafice
(ansamblul formațiunilor existente, cuprinzând și formațiuni care nu
apar la zi). Materialul prezintă o parte scrisă cu privire la conținutul
litologic și paleontologic al formațiunilor, distribuția acestora și
considerente privind evoluția geologică a teritoriului.
Harta geologică a României, dispusă în 50 de foi individuale, descrie
caracteristicile pedologice ale teritoriului României, până la nivel de
subtip.
EU-DEM: Modelul Digital al Terenului utilizat reprezintă o combinaţie
între SRTM 90 şi DTED data. SRTM (The Shuttle Radar Topography
Mission) obţine date de elevaţie la scară mare pentru a genera
modele digitale de mare rezoluţie la nivel global.
Scară /
rezoluție
Rezoluție
MS:
5 m – 6 m
1:200000
1:200000
100*100m
Date generate prin interpolarea datelor climatice cu o frecvență
Rezoluție
medie lunară. Variabilele incluse sunt precipitații anuale, temperaturi
1 km
medii lunare, minime și maxime, și 19 variabile bioclimatice derivate.
2
EuroVegMap 2.0.6
Reprezentarea la scara Europei a zonelor cu vegetaţie naturală 1:2,5 mil
potenţiale, ce corespund anumitor condiţii climatice, proprietăţi ale
solului, florei specifice diverselor zone ale Europei.
Forest Type Map 2006
Harta tipurilor de pădure, în special pentru conifere, foioase dar și 25*25m
corpuri de apă
Harta ariilor protejate la nivel comunitar și în special harta SCIurilor
la nivel național. În cadrul acestor arii sunt delimitate la nivel 1:5000
național tipurile de habitate din Anexa I a Directivei Habitate
Seturi de date realizate în vederea respectării cerinţelor de raportare
conform articolului 17 din Directiva Habitate
Reţea
regulată
ETRS de
10*10 km
Harta zonelor biogeografice prezente la nivelul României: pontică,
stepică, continentală, alpină, panonică.
Setul de date combină clasele de ecosisteme MAES bazate pe CLC
cu sistemul de clasificare non-spaţial al habitatelor EUNIS pentru
1:100000
optimizarea procesului de identificare şi clasificare a ecosistemelor la
nivel European.
Evaluarea ecosistemelor și a serviciilor ecosistemice din România
67
Primul pas în alcătuirea bazei de date geospațiale vizează obținerea unei discretizări
a ecosistemelor la nivel național prin utilizarea de resurse precum hărți, planuri,
ortofotoplanuri, imagini satelitare, diferite teme spaţiale vectoriale şi aplicând metode
specifice de interpretare și clasificare asistată/neasistată în vederea obținerii cât mai
exacte a claselor de utilizare a terenurilor şi a habitatelor/ecosistemelor potenţiale la
nivel naţional. Acestea combinate cu metodele de analiză morfometrică a terenului prin
indicatorii morfometrici de ordinul I (panta, expoziția versanților) și II (curbura plană,
curbura în profil, curbura totală) conduc ulterior la discretizarea unitară a întregii zone
investigate în subunități, respectiv ecosisteme de interes care vor fi validate ulterior
prin observații directe în teren.
Granturile SEE 2009-2014