Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

More documents

Recommendations

Info

1423.4. Evaluarea ecosistemelor și a serviciilorecosistemiceEvaluarea ecosistemelor astfel încât să fie monitorizată continuu capacitatea lorproductivă, pentru a le conferi posibilitatea de a furniza servicii ecosistemice specificepe termen nedeterminat, reprezintă o necesitate absolută a modelului de dezvoltareeconomică bazată pe principiile economiei verzi.Este necesară evaluarea stării ecosistemelor și a gradului de îndepărtare de starea dereferință stabilită ca moment optim în evolutia spațio-temporală a unui ecosistem dea conferi servicii ecosistemice la un nivel optim. În acest sens gradul de îndepartareîn sens negativ al stării ecosistemelor prin indicatorii specifici structurali și funcționalipermite evidențierea gradului de degradare.Evaluarea stării ecosistemului după metoda semaforului va permite caracterizareaacestuia în functie de tendința de evoluție a indicatorilor specifici de evaluare astfelîncât tendința acestora să evidențieze starea ecosistemului reflectată de menținereasau reducerea capacității productive a ecosistemelor.Conform conceptelor ecologiei sistemice aplicate structurilor de date dezvoltate prinproiectul N4D a fost elaborart un modul de analiză integrat la nivel RO-MAES-DSS astfelîncât acesta permite evaluarea atât a stării ecosistemului, reflectată ca și capacitateproductivă, cât și evidențierea căilor de degradare a ecosistemului reflectată atât dinpunct de vedere structural cât și/sau funcțional.3.5. Rezultatele evaluăriiRezultatele evaluării demonstrază ca România are un potențial semnificativ în ceeace privește capacitatea productivă a ecosistemelor agricole și forestiere (vezi figurile20,21,22,23), dar cu toate acestea se observă un grad avansat de degradare a unoradintre acestea amplificat de managementul actual.
Figura 20. Harta de evaluare agregată: tip serviciu/ nutrițiedin culturi agricoleEvaluarea ecosistemelor și a serviciilor ecosistemice din România143Granturile SEE 2009-2014
Page 1 and 2:
Evaluarea ecosistemelorși a servic
Page 3 and 4:
Evaluarea ecosistemelorși a servic
Page 5 and 6:
1. Introducere 41.1. Obiectivele ra
Page 7 and 8:
Complexitatea și amploarea problem
Page 9 and 10:
schimbare” furnizând o foaie de
Page 11 and 12:
Granturile SEE 2009-2014Evaluarea e
Page 13 and 14:
2.1. Metodologia de analizăa polit
Page 15 and 16:
Sectorde politiciSchimbăriclimatic
Page 17 and 18:
Tabelul 4. Ciclul de evaluare a pol
Page 19 and 20:
Conceptul de „habitat natural”
Page 21 and 22:
Sector depoliticiSchimbăriclimatic
Page 23 and 24:
Figura 3. Formular pentru evaluarea
Page 25 and 26:
MarinSil viculturăBiodiversitateSe
Page 27 and 28:
PescuitșiacvaculturăAgricultură
Page 29 and 30:
EnergieSectordepoliticiResursenatur
Page 31 and 32:
PlanificareteritorialăSectordepoli
Page 33 and 34:
Sil vicultură - Planurile demanage
Page 35 and 36:
(5) Reziliența.Conserva reastructu
Page 37 and 38:
PlanificareteritorialăTurism16Sect
Page 39 and 40:
BiodiversitateSilviculturăTerenuri
Page 41 and 42:
TransportEnergieDezvoltareregional
Page 43 and 44:
ecosistemelor și a serviciilor eco
Page 45 and 46:
Sec torde politiciSilviculturăBiod
Page 47 and 48:
angajare au fost actualizate prin O
Page 49 and 50:
RelevanțapoliticiiUtilizarea/impac
Page 51 and 52:
Date fiind cunoștințele actuale p
Page 53 and 54:
Per ansamblu, în procesul de impli
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
3.1. Cartarea ecosistemelorÎn aces
Page 59 and 60:
se încearcă identificarea tipuril
Page 61 and 62:
Figura 5. Tipologia MAES pentru cla
Page 63 and 64:
Aceste sisteme de clasificare (tabe
Page 65 and 66:
clasificării și cartării ecosist
Page 67 and 68:
Figura 8. Tabel de relaționare în
Page 69 and 70:
Temă spațială Sursă DescriereCN
Page 71 and 72:
Figura 11. Suprapuneri ale claselor
Page 73 and 74:
Principalii paşi realizaţi în ca
Page 75 and 76:
EUNIS nivel 2, categoria E1 - Paji
Page 77 and 78:
Tabelul. 16 Parametrii utilizaţi p
Page 79 and 80:
Figura 16. Clasele CLC nivel 3 defi
Page 81 and 82:
Indicator Furnizare - Apă potabil
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
IndicatorModelul digital al terenul
Page 89 and 90:
Indicator5. ValoareCostul controlul
Page 91 and 92:
IndicatorCantitatea medie consumat
Page 93 and 94: Materiale - Fibre materiale proveni
Page 95 and 96: IndicatorCantitatea de volum lemnos
Page 97 and 98: Indicator4. BeneficiuNumărul de pe
Page 99 and 100: Servicii de reglare și mentenanț
Page 101 and 102: Indicator3. Evaluare -Harta intensi
Page 103 and 104: IndicatorEmisiile gazelor cu efect
Page 105 and 106: Servicii culturaleUtilizarea fizic
Page 107 and 108: Indicator4. BeneficiuNumăr de pers
Page 109 and 110: IndicatorTendința națională este
Page 111 and 112: Indicator2. Funcțional - Biomasă
Page 113 and 114: IndicatorProducția totală de răd
Page 115 and 116: Indicator5. ValoareValoarea produc
Page 117 and 118: IndicatorEfectivele de păsări sun
Page 119 and 120: Indicator3. Evaluare -Cantități d
Page 121 and 122: IndicatorBeneficiul realizat de pro
Page 123 and 124: Indicator2. Funcțional -Capacitate
Page 125 and 126: Indicator2. Funcțional -Numărul d
Page 127 and 128: Indicator5. ValoareValoarea program
Page 129 and 130: IndicatorCantitatea de apă infiltr
Page 131 and 132: Servicii de reglareControlul mirosu
Page 133 and 134: Indicator3. Evaluare -Raportul de s
Page 135 and 136: IndicatorDate meteo (precipitații,
Page 137 and 138: IndicatorReglarea climei globale pr
Page 139 and 140: Indicator3. Evaluare -Zonele cu inf
Page 141 and 142: Ecosisteme agricoleCod EUNIS Număr
Page 143: Ecosisteme urbaneCod EUNIS Număr S
Page 147 and 148: Figura 22. Evaluarea pierderii de s
Page 149 and 150: Contextul pentru proiectul N4D, din
Page 151 and 152: Conform oricărui manual introducti
Page 153 and 154: teoria VAI sugerează așadar că a
Page 155 and 156: și beneficiarilor care să fie inc
Page 157 and 158: poate fi mai ieftină decât o cas
Page 159 and 160: cu prețurile acestora trebuie să
Page 161 and 162: În același timp, silvicultura est
Page 163 and 164: Tabelul 20. Principalele servicii e
Page 165 and 166: Anuale de Tăiere viitoare. Potrivi
Page 167 and 168: Figura 27. Volumul de lemn recoltat
Page 169 and 170: Capacitatea pădurilor seculare de
Page 171 and 172: De asemenea este important de remar
Page 173 and 174: valoare de aproximativ 68% din valo
Page 175 and 176: naturale importante. În România
Page 177 and 178: Sosiri în stațiunile montane 1993
Page 179 and 180: Indicatorii valorii economice a tur
Page 181 and 182: generală de turiști, luând în c
Page 183 and 184: ar fi producția de lemn. Când ari
Page 185 and 186: Granturile SEE 2009-2014Evaluarea e
Page 187 and 188: Dezvoltarea componentei DSS este pa
Page 189 and 190: Având în vedere stadiul de implem
Page 191 and 192: Soluția arhitecturală și mediul
Page 193 and 194: • y vizualizarea detaliilor alfan
Page 195 and 196:
Pentru a stimula tranziția către
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Active: Resurse economice (TEEB, 20
Page 201 and 202:
Anexa 1Zonarea funcțională a păd
Page 203 and 204:
•yEvaluarea ecosistemelor și a s
Page 205 and 206:
• yArias-Arévalo, P., E. Gómez-
Page 207 and 208:
• yGómez-Baggethun, E., D. Barto
Page 209:
• yPotschin, Marion B., Eeva Prim
show all

Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?