Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

teoria VAI sugerează așadar că alegerea în sine a metodei de evaluare este cel puțin
parțial o chestiune de reglementare. Potrivit lui Norgaard (ex.2009), putem vorbi, de
asemenea, despre o co-dezvoltare a științei și a modalităților dominante de gândire,
cum ar fi gândirea dominant de piață care ar putea conduce la progrese științifice
de-a lungul acestei dimensiuni a sistemelor socio-ecologice, însă reducând totodată
alte dimensiuni. În acest context, putem înțelege afirmația lui Sandel (2013) potrivit
căreia la întrebarea dacă un bun ar trebui alocat în funcție de principiile de piață sau nu,
consideră economia ca fiind un ghid deficitar.
Importanța contextului în evaluarea monetară și
non-monetară a serviciilor ecosistemice
Dacă acceptăm pluralitatea valorilor, ca activitate de evaluare integrată în cadrul
proiectului OpenNESS sau în cadrul IPBES, rezultă așadar faptul că ideile multiple pot fi
corecte și în același timp pot fi în conflict unele cu celelalte (Mason 2006, 2013), ceea
ce pare a fi un agnosticism absolut. Cheia pentru evitarea acestei situații este adaptarea
la context atunci când este vorba despre o problemă legată de evaluarea serviciilor
ecosistemice. Adaptarea la context comportă mai multe aspecte. În primul rând putem
vorbi de adaptare la context din punct de vedere al relevanței presupunerilor implicate
de cele trei dimensiuni majore de mai sus. Dacă studiul se referă la un proprietar
de afacere individual, având informații suficient de bune, cadrul neoclasic ar putea
reprezenta un punct de pornire rezonabil, nu pentru că presupunerile din teorie ar fi
adevărate, ci pentru că acestea au o pondere comparativ mai redusă în determinarea
rezultatelor, oferind astfel un model de lucru pentru cazul în chestiune. Dacă pe de
altă parte aceasta se referă la o evaluare a serviciilor ecosistemice la scară națională,
ipoteza economiei neoclasice ar avea o relevanță relativ redusă.
Un al doilea aspect legat de adaptarea la context se referă în mod specific la normele
și instituțiile predominante în regiunea sau țara pentru care este realizată evaluarea.
Normele ar putea fi diferite în Marea Britanie față de România, spre exemplu, iar
alegerea metodelor ar trebui să reflecte aceste diferențe. Este important de înțeles
compatibilitatea metodei evaluării sau a evaluării în funcție de contextul guvernanței
(Laurans și Mermet, 2014; Primmer et al, 2015). Există un aspect important în
această privință: unul dintre scopurile evaluării monetare a serviciilor ecosistemice,
care s-a aflat la baza teoriei și practicii serviciilor ecosistemice, este proiectarea unor
instrumente menite să corecteze eșecurile pieței, ceea ce are sens dacă punctul de
plecare este reprezentat de ipotezele economiei neoclasice și de un context format din
soluții bazate pe piață. Cu toate acestea, în nici o situație sau context cadrul serviciilor
ecosistemice nu conține nimic care să valideze noile instituții cum ar fi Plata pentru
serviciile ecosistemice (PES).
Scopul evaluării monetare și non-monetare a serviciilor
ecosistemice
O a treia chestiune importantă legată de context se referă la scopul evaluării serviciilor
ecosistemice. Aici problema importantă se referă la precizia cerută din partea exercițiului
de evaluare precum și la calitatea datelor pe care se bazează evaluarea. Dacă scopul
se referă la sporirea gradului de conștientizare, precizia cerută este moderată, însă în
cazul unui litigiu sau al unui proces juridic, precizia cerută este foarte ridicată (Gómez-
Baggetun & Barton, 2014). Altfel spus, dacă scopul constă în sporirea gradului de
conștientizare am putea accepta cifre mai puțin precise, mai multe întrebări legate de
pluralitatea valorilor și așa mai departe.
În cazul unei evaluări comprehensive, cum ar fi în contextul evaluării naționale a serviciilor
ecosistemice din România, este clar faptul că efectuând exclusiv o evaluare monetară,
aceasta va fi parțială și potențial înșelătoare. Astfel, în aceste contexte, se merge de
obicei pe o abordare a evaluării integrate care „…recunoaște în mod explicit valorile
Evaluarea ecosistemelor și a serviciilor ecosistemice din România
151
Granturile SEE 2009-2014