Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

sprijinul Comisiei. Dat fiind debutul întârziat al procesului MAES în România, oportunitatea
adoptării de la bun început a unei abordări integrate între cei patru piloni ai procesului
MAES a fost stabilită pe baza următoarelor considerente: o analiză a politicilor publice
este o completare necesară a evaluării științifice a ecosistemelor și a serviciilor acestora
pentru a putea îmbunătății procesul de luare a deciziilor și de realizare a politicilor
publice, utilizând rezultatele procesului MAES pentru a realiza o Bună Guvernanță a
Ecosistemelor și o dezvoltare durabilă; de asemenea, creșterea gradului de conștientizare
și dezvoltarea capacității instituțiilor relevante reprezintă un proces de durată și sunt
fundamentale pentru includerea cu succes a informațiilor științifice în procesele de luare
a deciziilor și realizarea politicilor dat fiind faptul că nu putem gestiona ceva ce nu este
cunoscut.
Evaluarea monetară și non-monetară a tuturor serviciilor ecosistemice și promovarea
integrării acestor valori în sistemele de contabilitate și de raportare la nivelul UE și
la nivel național urmează să fie realizată până în 2020, prin urmare, o continuare a
proiectului N4D este, de asemenea, o necesitate și un pas logic în vederea obținerii unei
stări bune a ecosistemelor și a serviciilor acestora și astfel a bunăstării umane.
1.1. Obiectivele raportului
Scopul acestui raport este să informeze UE și guvernul României și alte părți
interesate (institute de cercetare - dezvoltare, societatea civilă) despre
implementarea procesului MAES în România, rezultatele implementării și
recomandări.
Acest raport se adresează în primul rând celor implicați în luarea deciziilor și în
realizarea politicilor la nivel național, precum și administrațiilor și instituțiilor
guvernamentale responsabile pentru implementarea politicilor naționale. Principalii
destinatari ai raportului sunt Ministerul Mediului (MM), responsabil pentru procesul
MAES, și Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), cu responsabilități
delegate pentru implementarea procesului MAES la nivel național. Cercurile științifice
incluzând institutele naționale de cercetare, universitățile, precum și experți independenți
constituie, de asemenea, un destinatar principal dată fiind legătura puternică dintre
cercetarea științifică și elaborarea de politici. Acest raport este relevant în aceeași
măsură și pentru organizațiile societății civile active în domeniul protecției mediului
înconjurător și dezvoltării privind aspecte cum ar fi îmbunătățirea politicilor publice,
managementul ariilor protejate, managementul resurselor naturale, producția și
consumul durabil etc. În cele din urmă, Comisia Europeană este interesată de experiența
și progresul realizat de statele membre în vederea implementării procesului MAES și,
astfel, raportul va fi pus la dispoziția reprezentanților săi.
6
1.2. Contextul proiectului
Problemele legate de pierderea biodiversității au fost recunoscute la nivel global
împreună cu faptul că sunt necesari indicatori adecvați pentru soluționarea
provocărilor globale ale secolului al XXI-lea, cum ar fi schimbările climatice,
sărăcia, epuizarea resurselor, sănătatea și calitatea vieții, și în cele din urmă, dar nu mai
puțin importantă, creșterea în consecință a fenomenului migrației „populațiilor dislocate
din cauze politice și de mediu”.
Indicatorii economici de tipul PIB-ului nu au fost niciodată proiectați pentru a fi
măsuri cuprinzătoare ale prosperității și bunăstării. În 2007, Comisia Europeană (CE),
Parlamentul European, Clubul de la Roma, OECD și WWF au găzduit conferința la nivel
înalt „Beyond GDP” („Dincolo de PIB”) care a urmărit să clarifice care sunt indicatorii cei
mai potriviți pentru măsurarea progresului și cum pot fi aceștia cel mai bine integrați
în procesul de luare a deciziilor și preluați în dezbaterile publice. În august 2009, CE
a emis Comunicarea „Dincolo de PIB: Măsurarea progresului într-o lume în