Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

În același timp, silvicultura este un sector economic important în România. România a
avut cea mai mare forță de muncă în domeniul silvic și al exploatării forestiere din Europa
în 2010 cu 49200 de salariați anual (Eurostat, 2013). Acest lucru reflectă faptul că în
domeniul forestier din România forța de muncă este ridicată, dar veniturile salariaților
sau alte măsuri ale productivitatii economice (eg. profitul) sunt reduse (Eurostat,
2013). Valoarea brută a silviculturii în România a fost raportată a fi între 521 milioane
de euro în 2005 și 898 milioane de euro în 2010 (Eurostat, 2013). România are, de
asemenea, unele dintre ultimele păduri seculare rămase în Europa, recunoscute pentru
biodiversitatea excepțională cu multe specii endemice, rare sau amenințate de extincție
(Knorn et al. 2013). Aceste păduri, situate în imediata apropiere a unor comunități mari
de oameni au și un potențial recreațional ridicat. Totodată, densitățile mari de populație
sunt adesea asociate cu accesibilitatea și dezvoltarea infrastructurii, sporind astfel riscul
legat de exploatarea forestieră prin reducerea costurilor de oportunitate (Schröter et al.
2017).
Datele și modelul conceptual
Împărțirea pe categorii a serviciilor ecosistemice forestiere (SE) realizată de noi este
bazată pe Clasificarea Comună Internațională a Serviciilor Ecosistemice (CICES), iar
indicatorii sunt organizați conform modelului în cascadă (Haines-Young și Potschin
2013). Modul în care am aplicat modelul în cascadă are la bază cadrul național privind
indicatorii din Finlanda menționat în lucrarea lui Mononen et al. (2016)
Modelul în cascadă prezentat în lucrarea lui Mononen et al (2016) a suferit unele modificări
față de modelul în cascadă original. Nivelul 3 a fost utilizat ca titlu pentru serviciul
ecosistemic în chestiune, deoarece s-a considerat că, în acest fel, se îmbunătățește
comunicabilitatea și că serviciile ecosistemice sunt descrise corespunzător prin
intermediul setului de indicatori de la pașii 1 și 2 pentru descrierea biofizică și prin
pașii 4 și 5 pentru componentele legate de bunăstarea umană. Pașii 1 și 2 urmăresc să
stabilească condițiile necesare pentru furnizarea continuă a serviciilor ecosistemice, iar
pașii 4 și 5 urmăresc dependența societală față de serviciul ecosistemic în chestiune.
Mononen et al (2016) specifică de asemenea faptul că șirul de indicatori urmărește să
„demonstreze pas cu pas natura socio-ecologică a ceea ce furnizează ecosistemul”. S-ar
putea susține faptul că în figura 24 ar trebui incluse și săgeți în direcția opusă. Spre
exemplu, ocuparea forței de muncă în domeniul silvic ca indicator sau beneficiu, dar
acesta poate fi și un indicator al suprautilizării și degradării ecosistemului la nivelurile
1 și 2, dacă nivelurile de exploatare nu sunt sustenabile. În raportul de față, în cazurile
în care sunt disponibile date pe termen lung pentru toate cele patru niveluri, vom
analiza interdependențele existente într-o oarecare măsură între beneficii și starea
ecosistemului. Spre exemplu, un indicator tipic pentru pasul 1 ar putea fi suprafața
habitatului caracteristic anumitor specii native/ endemice, de exemplu hectare de
pădure (de un anumit tip) sau dimensiunea populației de animale sălbatice. Pasul 2
se referă în mod normal la productivitate, de exemplu rata de creștere a pădurilor în
m 3 /ha. Pasul 3 se referă la beneficii, un exemplu ar putea fi recolta efectivă de lemn în
m 3 . Pasul 4 reprezintă indicatorii necesari pentru a stabili valoarea beneficiului. Beneficiul
poate fi evaluat din punct de vedere al comerțului sau al ocupării forței de muncă, dar, în
general, valoarea va fi înțeleasă într-un sens mai larg, reflectând importanța acordată
beneficiilor generate de pădure (Díaz et al. 2015). Astfel, valoarea poate fi exprimată
diferit, un exemplu ar fi valoarea atribuită sănătății oamenilor.
În cadrul proiectului ne-am lovit de o serie de constrângeri legate de date necesare
pentru evaluarea completă biofizică, monetară și non-monetară a serviciilor ecosistemice
forestiere din România. Aceste constrângeri se referă la existența datelor, drepturile de
utilizare și rezoluția datelor disponibile (spațială și temporală). Constrângerile se referă
de asemenea la problemele de natură lingvistică întâmpinate de cei care nu vorbesc
limba română, deoarece nu toate informațiile relevante sunt disponibile în limba engleză.
Vom discuta despre aceste constrângeri legate de date în secțiunile următoare.
Evaluarea ecosistemelor și a serviciilor ecosistemice din România
159
Granturile SEE 2009-2014