Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

Sosiri în stațiunile montane 1993-2016
Figura 30. Sosiri în stațiunile montane între 1993 și 2016.
Sursa: Institutul Național de Statistică Romania, 2017.
Combinați, acești factori indică existența unui număr considerabil de oameni care se
bucură de beneficiile pădurilor din România. Utilizând șederile peste noapte drept
indicator, urmăm instrucțiunile din lucrarea (Mononen et al. 2016). Totuși este important
să cunoaștem câteva puncte slabe ale acestui indicator.
În primul rând, stațiunile montane este probabil să includă mulți turiști interesați de
altceva în afară de pădurile propriu-zise, cum ar fi telecabinele pentru schi și alte dotări
similare. Totuși acești turiști vor beneficia probabil de cadrul natural oferit de pădurile
din jur, deoarece peisajele recreaționale și turismul bazat pe natură se bazează pe
întreținerea terenurilor împădurite unde au loc recreerea și turismul (Bori-Sanz și
Niskanen 2002). Cu toate acestea, sunt necesare studii privind importanța pădurilor
pentru aceste stațiuni montane și în general pentru separarea efectului pădurilor de
efectele altor variabile. Spre exemplu, studiile asupra prețului hedonic ar putea explora
diferențele de cerere pentru stațiunile montane cu caracteristici diferite ale pădurilor. În
al doilea rând, nu sunt incluse diferite tipuri de beneficiari, cum ar fi cei care fac vizite
de o zi, iar o distincție însemnată este cea a importanței activităților recreaționale și
turistice asociate vizitelor de o zi. Mai multe parcuri naționale sau parcuri naturale din
România se află relativ aproape de centre puternic populate, iar turiștii pot alege să
rămână peste noapte în alte centre decât cele aflate în proximitatea zonelor vizitate.
Dacă ar fi disponibile date pentru a separa serviciile ecosistemice recreaționale de cele
pentru turism, s-ar putea spune că vizitele de zi reprezintă o activitate recreațională la
fel cum se specifică în lucrarea Mononen et al (2016). În Parcul Național Piatra Craiului
(PNPC), un sondaj derulat de administratorii parcului în 2003 a indicat faptul că 17 %
dintre vizitatori petrec în zona doar o zi (Candrea și Bouriaud 2009), neutilizând astfel
nici o unitate de cazare. În vara în care a fost efectuat acest sondaj PNPC a fost vizitat
de 90 000 de persoane. Un alt sondaj efectuat în PNPC în 2010 a indicat faptul că 60
% dintre turiști au folosit corturi (Popa et al. 2013). Acești turiști au avut desigur un
impact economic în zonă, dar nu există statistici relevante în acest sens. O monitorizare
constantă a vizitatorilor în zonele protejate așa cum a fost propus în lucrarea Maes et
al (2016) ar putea fi evident utilă în această privință. Totuși, accesul în zonele protejate
din România este posibil fără plată sau înregistrare, de aceea schema de monitorizare
ar necesita resurse considerabile de planificare și implementare. INS deține statistici
privind sejurul mediu al turiștilor în zonele montane în perioada 1995 până la 2008, cu
o medie de 4,8 zile (INS,2017).
Evaluarea ecosistemelor și a serviciilor ecosistemice din România
175
Granturile SEE 2009-2014