Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

52
apă, agricultură, dezvoltare regionala și rurală; adică trebuie analizate normele și
reglementările pe lângă evaluarea strategică pentru a găsi puncte de intrare pentru
integrarea abordării ecosistemice și realizarea bunei guvernanțe ecosistemice. În
cadrul pilonului de comunicare, informațiile științifice trebuie să continue să
fie traduse în limbaj non-tehnic și trebuie să continue să fie elaborate mesaje
cheie pentru toate părțile interesate (reprezentanți ai guvernului, societatea civilă,
mass media și publicul larg). Trebuie revizuită strategia de comunicare a proiectului
N4D pentru a include acțiuni pentru creșterea gradul de conștientizare a părților
interesate. În cele din urmă, în cadrul pilonului de dezvoltare a capacității, trebuie
evaluat necesarul de formare instituțională și implementrea corespunzătoare
a acestuia.
4. Evaluarea nivelului de integrare a abordării ecosistemice în politicile publice și
a integrării acesteia conform principiilor CBD trebuie utilizată pentru a îmbunătăți
elaborarea politicilor în următorul ciclu de politici. De asemenea, trebuie
continuată evaluarea politicilor publice pentru a acoperi problemele legate de
aplicare și relevanță referitor la implementarea unei economii verzi durabile. Acest
lucru ar putea fi, de asemenea, parte a unei continuări a proiectului N4D. Trebuie
acordată o atenție specială evaluării eficacității instrumentelor actuale de
politici (spre exemplu procedura de evaluare a impactului asupra mediului,
procedura de evaluarea a proiectelor de infrastructură mare, cadrul de acțiuni
prioritare pentru Natura 2000, planurile de management al ariilor protejate etc.)
în vederea bunei guvernări a ecosistemelor și integrarea evaluării ecosistemelor
în astfel de instrumente. În cazul în care deja există o evaluare, recomandările
rezultate ar trebui implementate. În plus, instrumentele de politici inovatoare
cum ar fi plățile pentru servicii ecosistemice (PES) ar trebui analizate, înțelese și
implementate corect.
5. Datele privind biodiversitatea, starea și funcțiile ecosistemelor și resursele
naturale ar trebui actualizate periodic pe baza protocoalelor de cercetare definite
în cadrul proiectului N4D; de asemenea, pentru a asigura un proces decizional mai
informat și mai oportun, datele geospațiale ar trebui puse la dispoziția publicului și
prezentate în mod transparent conform Directivei INSPIRE. Mai mult, este de
dorit ca o bază de date conținând cunoștințele obținute și rețeaua de expertiză
implicată în proiectele de cercetare inclusiv pe subiecte precum MAES, plăți pentru
servicii ecosistemice etc. să fie gestionată de Ministerul Mediului și să fie accesibilă
publicului.
6. În cele din urmă, dar nu mai puțin important, conservarea biodiversității ar
trebui considerată drept complementară mai degrabă decât opusă dezvoltării.
Cunoașterea și respectarea limitelor ecologice, precum și menținerea rezilienței
ecosistemelor sunt fundamentale pentru a asigura bunăstarea cetățenilor pe
termen lung.