202•yBibliografie
• yArias-Arévalo, P., E. Gómez-Baggethun, B. Martín-López, and Alexander RRincón. 2017. ‘Widening the evaluative space for ecosystem services: Ataxonomy of plural values and valuation methods.’, Environmental Values.• yArrow, Kenneth J. 1972. ‘Gifts and exchanges’, Philosophy & Public Affairs:343-62.• yBarton, D. N., T. Andersen, O. Bergland, A. Engebretsen, S. J. Moe, G.I. Orderud, K Tominaga, E. Romstad, and R. D Vogt. 2016. ‘Eutrophia:Integrated Valuation of Lake Eutrophication Abatement Desicions Usinga Bayesian Belief Network. .’ in Z. P. Niel (ed.), Routledge Handbook ofApplied System Science. (Routledge: New York and London).• yBastian, O., Syrbe, R.-U., Rosenberg, M., Rahe, D., Grunewald, K., 2013.The five pillar EPPS framework for quantifying, mapping and managingecosystem services. Ecosystem Services 4:15–24.• yBateman, Ian J, Richard T Carson, Brett Day, Michael Hanemann, NickHanley, Tannis Hett, Michael Jones-Lee, Graham Loomes, Susana Mourato,and David W Pearce. 2002. ‘Economic valuation with stated preferencetechniques: A manual’, Economic valuation with stated preferencetechniques: a manual.• yBerbés-Blázquez, Marta, José A. González, and Unai Pascual. 2016.‘Towards an ecosystem services approach that addresses social powerrelations’, Current Opinion in Environmental Sustainability, 19: 134-43.• yBoeraeve, Fanny, Dendoncker Nicolas, Jacobs Sander, Gómez-BaggethunErik, and Dufrêne Marc. 2015. ‘How (not) to perform ecosystem servicevaluations: pricing gorillas in the mist’, Biodiversity and Conservation, 24:187-97.• yBori-Sanz, M., and A. Niskanen. 2002. “Nature-based tourism as a tool forrural development-analysis of three study areas in North Karelia (Finland),Scotland, and the Catalan Pyrenees.” In Internal Report no 7. EuropeanForest Institute.• yBouriaud, Olivier, Gheorghe Marin, Laura Bouriaud, Dominik Hessenmöller,and Ernst-Detlef Schulze. 2016. ‘Romanian legal management rules limitwood production in Norway spruce and beech forests’, Forest Ecosystems,3: 20.• yBraat, L, E. Gómez-Baggethun, B. Martín-López, D. N. Barton, M García-Llorente, E Kelemen, and H saarikoski. 2014. ‘Framework for integrationof valuation methods to assess ecosystem service policies.’, EU FP7OpenNESS Project Deliverable.• yBrander, Luke M., Raymond J. G. M. Florax, and Jan E. Vermaat. 2006.‘The Empirics of Wetland Valuation: A Comprehensive Summary and aMeta-Analysis of the Literature’, Environmental and Resource Economics,33: 223-50.• yBromley, Daniel W. 1990. ‘The ideology of efficiency: searching for a theoryof policy analysis’, Journal of environmental economics and management,19: 86-107.• yBunse, Lukas, Olivia Rendon, and Sandra Luque. 2015. ‘What candeliberative approaches bring to the monetary valuation of ecosystemservices? A literature review’, Ecosystem Services, 14: 88-97.• yCáceres, Daniel M., Felicitas Silvetti, and Sandra Díaz. 2016. ‘The rockypath from policy-relevant science to policy implementation — a casestudy from the South American Chaco’, Current Opinion in EnvironmentalSustainability, 19: 57-66.• yCandrea, Adina Nicoleta, and Laura Bouriaud. 2009. A stakeholders’analysis of potential sustainable tourism development strategies in PiatraCraiului National Park.• yCapros, Pantelis, Nikolaos Tasios, Alessia De Vita, Leonidas Mantzos, andLeonidas Paroussos. 2012. ‘Model-based analysis of decarbonising the EUeconomy in the time horizon to 2050’, Energy Strategy Reviews, 1: 76-84.• yCeroni, m. 2007. “Ecosystem Services and local economy in MaramuresMountains Natural Park, Romania. United Nations DevelopmentProgramme, Bucuresti.” In.• yChan, Kai M. A., Anne D. Guerry, Patricia Balvanera, Sarah Klain, TerreSatterfield, Xavier Basurto, Ann Bostrom, Ratana Chuenpagdee, RachelleGould, Benjamin S. Halpern, Neil Hannahs, Jordan Levine, Bryan Norton,Mary Ruckelshaus, Roly Russell, Jordan Tam, and Ulalia Woodside. 2012.Evaluarea ecosistemelor și a serviciilor ecosistemice din România203Granturile SEE 2009-2014
- Page 1 and 2:
Evaluarea ecosistemelorși a servic
- Page 3 and 4:
Evaluarea ecosistemelorși a servic
- Page 5 and 6:
1. Introducere 41.1. Obiectivele ra
- Page 7 and 8:
Complexitatea și amploarea problem
- Page 9 and 10:
schimbare” furnizând o foaie de
- Page 11 and 12:
Granturile SEE 2009-2014Evaluarea e
- Page 13 and 14:
2.1. Metodologia de analizăa polit
- Page 15 and 16:
Sectorde politiciSchimbăriclimatic
- Page 17 and 18:
Tabelul 4. Ciclul de evaluare a pol
- Page 19 and 20:
Conceptul de „habitat natural”
- Page 21 and 22:
Sector depoliticiSchimbăriclimatic
- Page 23 and 24:
Figura 3. Formular pentru evaluarea
- Page 25 and 26:
MarinSil viculturăBiodiversitateSe
- Page 27 and 28:
PescuitșiacvaculturăAgricultură
- Page 29 and 30:
EnergieSectordepoliticiResursenatur
- Page 31 and 32:
PlanificareteritorialăSectordepoli
- Page 33 and 34:
Sil vicultură - Planurile demanage
- Page 35 and 36:
(5) Reziliența.Conserva reastructu
- Page 37 and 38:
PlanificareteritorialăTurism16Sect
- Page 39 and 40:
BiodiversitateSilviculturăTerenuri
- Page 41 and 42:
TransportEnergieDezvoltareregional
- Page 43 and 44:
ecosistemelor și a serviciilor eco
- Page 45 and 46:
Sec torde politiciSilviculturăBiod
- Page 47 and 48:
angajare au fost actualizate prin O
- Page 49 and 50:
RelevanțapoliticiiUtilizarea/impac
- Page 51 and 52:
Date fiind cunoștințele actuale p
- Page 53 and 54:
Per ansamblu, în procesul de impli
- Page 55 and 56:
Granturile SEE 2009-2014Evaluarea e
- Page 57 and 58:
3.1. Cartarea ecosistemelorÎn aces
- Page 59 and 60:
se încearcă identificarea tipuril
- Page 61 and 62:
Figura 5. Tipologia MAES pentru cla
- Page 63 and 64:
Aceste sisteme de clasificare (tabe
- Page 65 and 66:
clasificării și cartării ecosist
- Page 67 and 68:
Figura 8. Tabel de relaționare în
- Page 69 and 70:
Temă spațială Sursă DescriereCN
- Page 71 and 72:
Figura 11. Suprapuneri ale claselor
- Page 73 and 74:
Principalii paşi realizaţi în ca
- Page 75 and 76:
EUNIS nivel 2, categoria E1 - Paji
- Page 77 and 78:
Tabelul. 16 Parametrii utilizaţi p
- Page 79 and 80:
Figura 16. Clasele CLC nivel 3 defi
- Page 81 and 82:
Indicator Furnizare - Apă potabil
- Page 83 and 84:
Indicator Furnizare - Apă potabil
- Page 85 and 86:
Indicator Furnizare - Apă potabil
- Page 87 and 88:
IndicatorModelul digital al terenul
- Page 89 and 90:
Indicator5. ValoareCostul controlul
- Page 91 and 92:
IndicatorCantitatea medie consumat
- Page 93 and 94:
Materiale - Fibre materiale proveni
- Page 95 and 96:
IndicatorCantitatea de volum lemnos
- Page 97 and 98:
Indicator4. BeneficiuNumărul de pe
- Page 99 and 100:
Servicii de reglare și mentenanț
- Page 101 and 102:
Indicator3. Evaluare -Harta intensi
- Page 103 and 104:
IndicatorEmisiile gazelor cu efect
- Page 105 and 106:
Servicii culturaleUtilizarea fizic
- Page 107 and 108:
Indicator4. BeneficiuNumăr de pers
- Page 109 and 110:
IndicatorTendința națională este
- Page 111 and 112:
Indicator2. Funcțional - Biomasă
- Page 113 and 114:
IndicatorProducția totală de răd
- Page 115 and 116:
Indicator5. ValoareValoarea produc
- Page 117 and 118:
IndicatorEfectivele de păsări sun
- Page 119 and 120:
Indicator3. Evaluare -Cantități d
- Page 121 and 122:
IndicatorBeneficiul realizat de pro
- Page 123 and 124:
Indicator2. Funcțional -Capacitate
- Page 125 and 126:
Indicator2. Funcțional -Numărul d
- Page 127 and 128:
Indicator5. ValoareValoarea program
- Page 129 and 130:
IndicatorCantitatea de apă infiltr
- Page 131 and 132:
Servicii de reglareControlul mirosu
- Page 133 and 134:
Indicator3. Evaluare -Raportul de s
- Page 135 and 136:
IndicatorDate meteo (precipitații,
- Page 137 and 138:
IndicatorReglarea climei globale pr
- Page 139 and 140:
Indicator3. Evaluare -Zonele cu inf
- Page 141 and 142:
Ecosisteme agricoleCod EUNIS Număr
- Page 143 and 144:
Ecosisteme urbaneCod EUNIS Număr S
- Page 145 and 146:
Figura 20. Harta de evaluare agrega
- Page 147 and 148:
Figura 22. Evaluarea pierderii de s
- Page 149 and 150:
Contextul pentru proiectul N4D, din
- Page 151 and 152:
Conform oricărui manual introducti
- Page 153 and 154: teoria VAI sugerează așadar că a
- Page 155 and 156: și beneficiarilor care să fie inc
- Page 157 and 158: poate fi mai ieftină decât o cas
- Page 159 and 160: cu prețurile acestora trebuie să
- Page 161 and 162: În același timp, silvicultura est
- Page 163 and 164: Tabelul 20. Principalele servicii e
- Page 165 and 166: Anuale de Tăiere viitoare. Potrivi
- Page 167 and 168: Figura 27. Volumul de lemn recoltat
- Page 169 and 170: Capacitatea pădurilor seculare de
- Page 171 and 172: De asemenea este important de remar
- Page 173 and 174: valoare de aproximativ 68% din valo
- Page 175 and 176: naturale importante. În România
- Page 177 and 178: Sosiri în stațiunile montane 1993
- Page 179 and 180: Indicatorii valorii economice a tur
- Page 181 and 182: generală de turiști, luând în c
- Page 183 and 184: ar fi producția de lemn. Când ari
- Page 185 and 186: Granturile SEE 2009-2014Evaluarea e
- Page 187 and 188: Dezvoltarea componentei DSS este pa
- Page 189 and 190: Având în vedere stadiul de implem
- Page 191 and 192: Soluția arhitecturală și mediul
- Page 193 and 194: • y vizualizarea detaliilor alfan
- Page 195 and 196: Pentru a stimula tranziția către
- Page 197 and 198: Granturile SEE 2009-2014Evaluarea e
- Page 199 and 200: Active: Resurse economice (TEEB, 20
- Page 201 and 202: Anexa 1Zonarea funcțională a păd
- Page 203: •yEvaluarea ecosistemelor și a s
- Page 207 and 208: • yGómez-Baggethun, E., D. Barto
- Page 209: • yPotschin, Marion B., Eeva Prim