Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

locuinței, cum ar fi venitul mediu. Transferul de valoare ajustat caută să compenseze
aceste diferențe, spre exemplu prin ajustare în funcție de venit, sau în contextul
internațional în funcție de Paritatea Puterii de Cumpărare (PPP) care ia în considerare
diferite niveluri de costuri din diferite țări și cursul de schimb valutar. Principalul punct
slab al metodei transferului de valoare și al transferului de valoare ajustat este legat de
calitatea studiilor primare și de generalizările realizate prin transfer. Funcția de transfer
a valorii și transferul meta-analitic caută să atenueze acest aspect prin transferarea unei
funcții mai complexe a valorii pe baza unuia sau a mai multor studii similare (funcția de
transfer a valorii) sau/și incluzând câteva studii cu sfere de aplicare diferite (dimensiune,
caracteristici) în cazul transferului de valoare meta-analitic. Această complexitate sporită
crește și costul metodei, reducând astfel avantajul principal al acesteia. În general, au
fost evidențiate trei surse de erori în metodele transferului de valoare (Brander et al,
2006). În primul rând, erori asociate studiilor primare. Evaluarea este însoțită în general
de incertitudine, iar calitatea studiului primar este evident importantă. Apoi, erorile
legate de transfer: au fost deja menționate potențialele diferențe de venit; în plus
există diferențele legate de caracteristicile de mediu și cele fizice. Cea de-a treia sursă
de eroare este alegerea părtinitoare a publicațiilor, existând o tendință a jurnaliștilor
de a publica lucrări interesante din punct de vedere metodologic, în timp ce studiile de
evaluare empirică tind să fie publicate în ”literatura gri”, teze de doctorat etc.
158
3.8. Evaluarea economică a serviciilor ecosistemice
oferite de pădurile României utilizând statisticile
naționale
Context
Pădurile acoperă peste 40% din suprafața UE fiind principalul depozitar al biodiversității
terestre din Europa (Comisia Europeană, 2015). Pe lângă biodiversitate, pădurile
furnizează servicii ecosistemice importante pentru societate cum ar purificarea apei și a
aerului, sechestrarea carbonului, controlul eroziunii, furnizarea de lemn pentru diferite
scopuri și oportunități recreative importante (ibid). Deși multiplele funcții ale pădurilor
sunt din ce în ce mai recunoscute la nivelul UE, habitatele și speciile (capitalul natural)
care asigură aceste beneficii sunt degradate sau pierdute din cauza activităților umane
(UE, 2015). Ca răspuns, pe de o parte, la aceste impacturi, Strategia Uniunii Europene
privind biodiversitatea și Strategia privind pădurile impun statelor membre, printre
altele, să se asigure că planurile forestiere naționale contribuie la gestionarea adecvată a
Rețelei Natura 2000 până în 2020 (Uniunea Europeană, 2015). În acest context, au fost
întreprinse o serie de studii care au vizat cartarea serviciilor ecosistemice forestiere la
nivel european (ex. Busetto et al, 2014), național (ex. Evaluarea Ecosistemului Național
din Spania, 2014), precum și o serie de studii regionale.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în România, pădurile acoperă aproximativ
26% din suprafață sau aproximativ 6,4 milioane de hectare (ha), și sunt strâns legate
de dezvoltarea culturală, economică, socială și istorică a țării (FAO 2017). În România,
sistemul de zonare funcțională implementat în 1954, în ceea ce privește managementul
pădurilor, s-a bazat pe conceptul potrivit căruia pădurile din România ar trebui să satisfacă
atât nevoia de producție a lemnului, cât și pe cea de protecție. După funcționalitate,
pădurile din România sunt clasificate astfel: (i) păduri cu funcții de protecție speciale,
care au rolul de a menține și dezvolta obiectivele economice, sociale și științifice; și (ii)
păduri de producție și protecție, al căror rol principal este producerea de lemn pentru
industria de procesare a lemnului și un rol secundar de protecție. Primul grup de păduri
(tabelul 19) a fost împărțit în 5 sub-grupuri, fiecare sub-grup având multe categorii
funcționale. De-a lungul timpului, sistemul de zonare funcțională din România a fost
dezvoltat continuu în funcție de importanța pădurilor, de funcțiile și serviciile pe care le
asigură și având în vedere importanța conservării biodiversității și a adaptării pădurilor
la schimbările climatice.