Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

Marin
Sil vicultură
Biodiversitate
Sector
de
politici
Resurse
naturale
Tipologia
ecosistemului
(MAES
Nivel 2)
Golfuri
marine
și ape
tranzi torii
Costier
(50-70
m)
Recif
(200 m)
Tere nuri
împădurite
și
păduri
TOATE –
inclu siv
zonele de
landă și
ar buști,
pre cum
și terenurile
cu
vege tație
re dusă
sau fără
vege tație
Integrare conceptuală
Scopul Strategiei Naționale pentru Mediul Marin
este obținerea Stării Ecologice Bune a mediului
marin până în 2020, definit prin 11 elemente
descriptive inclusiv privind integritatea
habitatului și funcțiile acestuia.
Planul de acțiune include urmă toarele obiective:
(i) evaluarea inițială (până la data de 15 iulie
2012) a stării ecologice actuale a apelor
teritoriale și a impactului de mediu al activităților
umane asupra acestor ape; (ii) evaluarea (până
pe 15 iulie 2012) a stării ecologice bune pentru
apele marine; (iii), stabilirea (până la data
de 15 iulie 2012) a unui set de obiective de
mediu și de indicatori asociați; (iv) elaborarea
și punerea în aplicare (până la data de 15 iulie
2014) în lista dispozițiilor contrare ale legislației
în domeniu, a unui Program de monitorizare
în vederea evaluării continue și actualizării
periodice a obiectivelor.
Programul de monitorizare inclu de: (i) elabo
rarea, cel târziu până în anul 2015, a
unui program de măsuri destinat să asigure
realizarea sau menţinerea stării ecologice bu ne,
(ii) punerea în aplicare, cel târziu până în anul
2016, a programului prevăzut la pct. (i).
Dat fiind faptul că Strategia națională pentru
mediul marin nu pune accentul pe prevenirea
impacturilor negative, integrarea unei Abordării
ecosistemice este luată în considerare în mod
explicit, dar nu comprehensiv deși nu există nici
o referire la bunăstarea umană.
România nu are o Strategie Națională pentru
sectorul silvic cu obiective, măsuri și termene
limită. Versiunea preliminară existentă pentru
orizontul 2013-2022 nu este adoptată oficial și
pare mai mult un deziderat.
În schimb există un Cod silvic care menționează
im plementarea unui mana ge ment certificat
al pădurilor precum și identificarea, cartarea
și asigurarea bio di versității fo restiere.
Deși accentul este pus pe pre venirea
impactului negativ al sectorului forestier și
pe obținerea beneficiilor eco nomice de pe
urma procesării resurselor forestiere, con -
tribuția pădurilor la bună starea umană este
men ționat într-o oarecare mă sură: Art. 60 Alin.
5 (d) vorbește despre asigurarea dispo nibilității
lemnelor de foc pentru populație; Art. 60 Alin. 5
(a) (b) vorbește despre valorificarea su pe rioară
a lemnului și despre dezvoltarea comunităților
ba zată pe procesarea la ni vel local a lemnului.
Mai mult, serviciile ecosistemice forestiere sunt
men ționate în Art. 6 Alin. 4, Art. 11 Alin. 7 (e),
Art. 15 Alin. 5 (c).
Strategia Națională și Pla nul de acțiune
pentru con servarea biodiversității urmăresc:
stopa rea pier derii biodiversității și
re fa cerea ecosistemelor de gra da te; integrarea
con ser vării biodiversității în politicile secto riale;
pro movarea de metode și practici inovatoare,
precum și tehnologie verde pentru conservarea
biodiversității pentru a sprijini dezvoltarea
durabilă.
Utilizarea durabilă a compo nentelor biodiversității
și accesul echitabil la bene ficiile
rezultate din utilizarea resurselor genetice
se nu mără printre obiectivele strategice. Cel
de-al doi lea obiectiv include, de asemenea:
asigurarea ma na gementului efi cient al rețelelor
de arii naturale protejate, precum starea de
conservare favorabilă a speciilor sălbatice
protejate; controlarea speciilor inva zive.
Pentru a asigura mana gementul integrat al sectoarelor
de trans port, energie și exploatare a
resurselor naturale nere ge nerabile, obiec tivele
operaționale in clud: integrarea con servării
biodiversității în aceste po litici sec toriale;
reducerea impactului transportului ru tier asupra
me diului în conjurător; aplicarea pro cedurilor de
evaluare a impactului asupra mediului în aceste
sectoare.
Faptul că biodiversitatea este esențială pentru fur -
nizarea ser viciilor ecosistemice utilizate de
oameni și societate, este men ționat direct
în următoarele acțiuni: evaluarea bio-fizică
și valorificarea economică a com ponentelor
biodiversității și ale serviciilor ecosistemice;
elabo rarea și implementarea meto dologiilor
care iau în considerare valoarea biodiversității
în analiza de cost –beneficiu pentru studiile de
fezabilitate și planurile de afaceri; integrarea
abordării eco sistemice în Strategia națională
pentru cercetare, dezvoltare și inovare.
Integrare operațională
Pentru moment nu există o integrare specifică a
Abordării ecosistemice, deoarece Planul de acțiune
pentru a asigura obținerea sau menținerea Stării
ecologice bune a mediului marin trebuia să fie elaborată
până în 2015, însă până în acest moment nu au fost
găsite informații oficiale.
Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri
Maritime (POPAM) nu include o măsură specifică pentru
protejarea ecosistemelor din mediul marin.
Art. 11 și Art. 15 prevăd plăți compensatorii și plăți
pentru servicii ecosistemice (ex. PES), deși nu a fost
adoptată în mod oficial o metodologie de implementare.
Mai mult, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală
2014-2020 oferă finanțare pentru o măsură de silvomediu,
precum și o măsura pentru prima împădurire,
ambele menite să aibă un impact pozitiv asupra
menținerii ecosistemelor forestiere.
Planul de acțiune pentru biodiversitate prevede faptul
că finanțarea de la bugetul de stat și din Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Ru rală (FEADR)
trebuie folosită pentru: managementul ariilor naturale
protejate; compensații pentru utilizatori de păduri și
terenuri care respectă restricția de management pentru
siturile Natura 2000; și compensații pentru utilizatorii de
păduri care respectă restricțiile de exploatare a pădurilor
cu funcții de protecție de interes național (păduri de
categoria T1 și T2). Însă nu este încă implementat un
sistem funcțional de com pensare.
Evaluarea ecosistemelor și a serviciilor ecosistemice din România
23
Granturile SEE 2009-2014