Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania
Aplicarea procesului de cartare si evaluare a ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice furnizte de acestea (procesul MAES), evaluate la nivel national.
Aplicarea procesului de cartare si evaluare a ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice furnizte de acestea (procesul MAES), evaluate la nivel national.
- No tags were found...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
50
explicită, dar nu și compehensivă a abordării ecosistemice la nivel conceptual, și nici o
integrare specifică la nivel operațional.
Având în vedere că politicile sectoriale au fost evaluate la nivel strategic datorită
constrângerilor legate de timp și capacitate, așa cum se menționează în premisele
evaluării politicilor, rezultă că o evaluare operațională suplimentară a politicilor publice,
inclusiv a reglementărilor și a normelelor, poate oferi o imagine completă a eficienței
politicilor publice în protejarea capitalului natural printr-un management integrat durabil,
și anume buna guvernare a ecosistemelor, care este recomandată în faza următoare a
proiectului N4D.
În cele din urmă, chestionarul privind politicile distribuit membrilor Grupului Director
MAES pentru evaluarea sistemului existent de elaborare a politicilor publice în România
și de promovare a unui mediu instituțional capabil să utilizeze cunoștințele MAES pentru
îmbunătățirea elaborării de politici și a luării deciziilor, precum și a Raportului privind
biodiversitatea și mediul trimis UE, a furnizat următoarea imagine instituțională:
• este necesară o definire clară a noțiunii de servicii ecosistemice în special pentru
ministerele care nu gestionează direct resurse naturale cum ar fi Ministerul
Transporturilor; este necesară stabilirea unei definiții utilizabile, avizate formal de
sistemul de guvernare. Pe de alta parte, atunci când au fost întrebați dacă conceptul
de servicii ecosistemice se regăsește în normele și legile referitoare la sectorul lor
de politici, reprezentanții Ministerului Mediului, ai ANPM, ai Administrației Naționale
a Pădurilor și ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au răspuns afirmativ;
• 4 dintre reprezentanții chestionați au spus că au cunoștințe legate de cartarea
și evaluarea serviciilor ecosistemice, 2 despre evaluarea economică, 5 despre
indicatorii de monitorizare și 2 despre instrumentele economice. De asemenea, la
nivel instituțional, cunoștințele legate de serviciile ecosistemice sunt în principal la
nivel conceptual;
• reprezentanții Ministerului Transporturilor, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării
Durabile și ai Ministerului Dezvoltării Regionale nu au putut identifica departamentele
cu atribuții specifice privind serviciile ecosistemice;
• majoritatea instituțiilor sunt mulțumite de instrumentele de informare disponibile
în prezent pentru raportare și luarea deciziilor, și numai câteva sunt doar parțial
mulțumite;
• majoritatea instituțiilor au spus că regulile și legile privind managementul terenurilor
și al resurselor naturale nu acoperă toate activitățile din cadrul sectoarelor de
politici;
• la întrebarea privind integrarea eficientă a conceptului de servicii ecosistemice
în sectoarele lor de politici, reprezentantul Administrației Naționale a Pădurilor
consideră că aceasta este ineficientă, un reprezentant al ANPM și al Ministerului
Mediului consideră că este insuficient de eficientă, iar reprezentantul Autorității
pentru Plăți și Intervenții în Agricultură nu știe;
• toți reprezentanții instituționali au convenit că problemele principale legate de
integrarea și implementarea conceptului de servicii ecosistemice în cadrul politicilor
publice sunt: faptul că conceptul nu este înțeles, lipsa informațiilor privind serviciile
ecosistemice, lipsa instrumentelor de implementare, un cadru legislativ ambiguu
și responsabilitățile instituționale neclare. În mod similar, atunci când au fost
întrebați ce ar putea fi îmbunătățit, majoritatea au răspuns: creșterea gradului
de conștientizare a părților interesate, îmbunătățirea clarității cadrului legislativ și
definirea clară a responsabilităților;
• tipul de sistem informatic utilizat de fiecare instituție nu este clar definit, dacă
este specific activităților gestionate de instituție și/sau activităților de susținere a
ecosistemelor gestionate de instituție și/sau geografic/geospațial;
• a fost menționată nevoia unui sistem informatic integrat cu informații furnizate la
timp. Cu toate acestea, pentru luarea deciziilor sunt utilizate și integrate informații
provenite din mai multe surse de informare. Este totuși necesară, atunci când
luăm decizii, de o imagine mai cuprinzătoare asupra serviciilor ecosistemice.