Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

More documents

Recommendations

Info

Pe baza informațiilor din această secțiune pot fi efectuate niște calcule aproximative(vezi tabelul 28 de mai jos). Seriile temporale referitoare la cabane și stațiuni montanepot fi utile pentru estimarea impacturilor economice ale activităților turistice deoareceacestea dețin diferite informații, deși este necesară o cercetare pentru o mai bunăinterpretare a statisticilor luând în considerare diferite proprietăți ale unităților decazare. Cei doi indicatori pot oferi informații despre diferiții utilizatori ai pădurilor. Spreexemplu, o ipoteză interesantă de explorat este dacă utilizatorii cabanelor au preferințemai mari privind pădurile, biodiversitatea și alte aspecte ale turismului bazat pe naturădecât vizitatorii care utilizează alte unități de cazare. Mai mult, este probabil ca ambiiindicatori să excludă un procent necunoscut de vizitatori și turiști de zi care dorm încorturi, tabelul 28 de mai jos prezintă numărul estimat al vizitatorilor luând în consideraresubestimări de 30%, 50%, și 60% din numărul total al beneficiarilor.Pentru evaluarea economică din secțiunea următoare, va fi folosit indicatorul stațiunimontane. Plecând de la informația că 90 000 de persoane au vizitat PNPC în vara anului2003, din tabelul de mai jos, vom vedea că indicatorul cabane va subestima puternicnumărul beneficiarilor relevant pentru evaluare.Tabelul 28. Numărul beneficiarilor pentru indicatoriicabană și stațiune montană.176Numărul beneficiarilor pentru indicatorii cabană și stațiune montană.Numărul de+ 30%+50%+60%persoane (sosiri)INS, 2017(numai totalul) (numai totalul) (numai totalul)Cabană 1995209213 total206519 români271977 313820 334741Cabană 2000116574 total114092 români151546 174861 186518Cabană 200564480 total59800 români83824 96720 103168Cabană 201073992 total71395 români96190 110988 1183882597 străiniCabană 201594976 total87503 români123469 142464 1519627473 străini1055885 totalStațiune montană983632 români19951372650 1583827 168941672253 străini756380 totalStațiune montană668521 români2000983294 1134570 121020887859 străini827952 totalStațiune montană715230 români20051076338 1241928 1324723112722 străini814973 totalStațiune montană728320 români20101059465 1222459 130395786653 străini1528583 totalStațiune montană1356404 români20151987158 2292874 2445733172179 străiniMedia Cabană111847 total145401 167770 178955MediamontanăStațiune996 755 total 1295781 1495132 1594808Sursa: Seriile temporale pentru sosirile la cabane și sosirile în stațiunile montane1995-2015 INS, 2017.
Indicatorii valorii economice a turismului bazat pe natură (Nivelul 5, valoare)Este evident că atunci când indicatorii pentru beneficii sunt incerți și valorile bazatepe acești indicatori sunt la rândul lor incerte. În această secțiune, indicatorul stațiunemontană va fi folosit pentru două scopuri. Primul va fi foarte concret. Pe baza numerelorefective privind sosirile, a datelor privind sejururile medii furnizate de INS și a datelorprivind cheltuielile medii potrivit Eurostat, va fi calculată valoarea generată de acestgrup. Așadar, această valoare nu va include turiștii care dorm în cort, vizitele de zi,turiștii care închiriază camere de la proprietari privați etc. Cu toate acestea, indicatorulva fi utilizat și ca punct de pornire pentru furnizarea unor indicații mai generale privindvalorile generate de turismul bazat pe natură.Așa cum a fost menționat mai sus, potrivit statisticilor INS din perioada 1995-2008,sejurul mediu al turiștilor în zonele montane a fost de 4,8 zile (INS, 2017). Conformsondajul din PNPC efectuat în 2003 amintit mai sus, din 90 000 de turiști sosiți în sezonulde vară, 17% au petrecut o zi acolo, 44% au petrecut 2-3 zile, 30% au petrecut între 4zile și o săptămână, iar 9 % au petrecut mai mult de o săptămână (Candrea și Bouriaud2009). Eurostat definește deplasările scurte ca fiind de 2-3 nopți, iar deplasările lungica fiind de 4 sau mai multe nopți, iar potrivit acestei clasificări 59% dintre deplasărileromânilor au fost deplasări scurte în interiorul țării, iar 34,5% deplasări lungi în interiorulțării (Eurostat, 2017).Potrivit Eurostat, cheltuiala medie per deplasare în România (adică incluzând cel puțin onoapte) este de 91 de euro, iar costurile medii pe noapte sunt de 24 de euro (Eurostat,2017-date din 2014). Cea mai parte a bugetului este alocată cazării. Persoanele caredorm în corturi sau la prieteni ori rude vor cheltui astfel mult mai puțin. Un studiuîntreprins în Maramureș (Ceroni 2007) estimează o cheltuială zilnică de 27,1 euro sau37,6 euro la prețurile din 2014 (CPI de la INS, 2017). Această estimare este utilizatăîntr-o altă lucrare despre Parcul Național Bucegi, Parcul Național Cozia, Parcul NaționalDomogled, Parcul Național Piatra Craiului și Parcul Național Porțile de Fier (Dumitras,Ariton, și Merce 2011; Dumitraș și Drăgoi 2006). Munții Maramureșului au fost folosițidrept studiu de caz în lucrarea (Popa et al. 2016), iar Munții Piatra Craiului în lucrareaPopa et al (2013). Aceste studii indică o cheltuială zilnică estimativă de 27,1 europer vizitator pe baza lucrării (Ceroni 2007), deși toate susțin că este vorba despre ovaloare conservativă. Unele dintre aceste studii fac comparația cu un studiu care aestimat cheltuiala zilnică la 54 de euro pe zi (74,9 euro la prețurile din 2014) în condițiieconomice similare (Getzner 2009).Știm, de asemenea, că o parte a turiștilor sunt străini, aceștia cheltuind mai mult decâtmedia. Popescu și Zamfir (2011) susțin că ecoturiștii străini au adesea sejururi mailungi (cel puțin o săptămână) și cheltuie între 70-100 euro pe zi, incluzând cazarea,mesele, deplasarea și ghidul. Majoritatea turiștilor străini sunt din Europa (INS, 2017),iar cheltuiala medie în UE-28 pentru deplasările în străinătate este de 747 euro (Eurostat,2017). Dintre sosirile în stațiunile montane aproximativ 10% sunt turiști străini. Turiștiilocali participă de obicei la „programe pe termen scurt” de ecoturism potrivit lui Popescuși Zamfir (2011) care se referă probabil la sejururi mai scurte (mai puține nopți).Numerele de mai sus indică incertitudinea legată de valoarea economică a turismuluiîn zonele de păduri incluzând și zonele aflate în proximitatea ariilor protejate. Spreexemplu, cu o cheltuială zilnică de 38-75 euro, și o cheltuială medie pe deplasare de91 euro, observăm că fie sejurul mediu estimat de 4,8 zile este mare sau turiștii dinMaramureș analizați în studiul Ceroni (2007) au avut cheltuieli zilnice medii mai mari,ceea ce pare să fie în dezacord cu literatura de specialitate amintită mai sus. Cheltuielilegenerate de turiștii sosiți în stațiunile montane vor fi astfel estimate pentru o serie devalori (Vezi tabelul 29 de mai jos). Scenariul 1 ia statisticile așa cum sunt, adică româniicheltuie 91 de euro pe deplasare, iar străinii 747 euro, în timp ce scenariul 2 ia în calculun cost mai ridicat de 185 euro per deplasare în cazul deplasărilor interne. Scenariul2 poate fi relevant deoarece cazarea este aceeași atât pentru turiștii români cât șipentru străini, iar cazarea reprezintă cea mai mare parte din bugetul turistului potrivitEvaluarea ecosistemelor și a serviciilor ecosistemice din România177Granturile SEE 2009-2014
Page 1 and 2:
Evaluarea ecosistemelorși a servic
Page 3 and 4:
Evaluarea ecosistemelorși a servic
Page 5 and 6:
1. Introducere 41.1. Obiectivele ra
Page 7 and 8:
Complexitatea și amploarea problem
Page 9 and 10:
schimbare” furnizând o foaie de
Page 11 and 12:
Granturile SEE 2009-2014Evaluarea e
Page 13 and 14:
2.1. Metodologia de analizăa polit
Page 15 and 16:
Sectorde politiciSchimbăriclimatic
Page 17 and 18:
Tabelul 4. Ciclul de evaluare a pol
Page 19 and 20:
Conceptul de „habitat natural”
Page 21 and 22:
Sector depoliticiSchimbăriclimatic
Page 23 and 24:
Figura 3. Formular pentru evaluarea
Page 25 and 26:
MarinSil viculturăBiodiversitateSe
Page 27 and 28:
PescuitșiacvaculturăAgricultură
Page 29 and 30:
EnergieSectordepoliticiResursenatur
Page 31 and 32:
PlanificareteritorialăSectordepoli
Page 33 and 34:
Sil vicultură - Planurile demanage
Page 35 and 36:
(5) Reziliența.Conserva reastructu
Page 37 and 38:
PlanificareteritorialăTurism16Sect
Page 39 and 40:
BiodiversitateSilviculturăTerenuri
Page 41 and 42:
TransportEnergieDezvoltareregional
Page 43 and 44:
ecosistemelor și a serviciilor eco
Page 45 and 46:
Sec torde politiciSilviculturăBiod
Page 47 and 48:
angajare au fost actualizate prin O
Page 49 and 50:
RelevanțapoliticiiUtilizarea/impac
Page 51 and 52:
Date fiind cunoștințele actuale p
Page 53 and 54:
Per ansamblu, în procesul de impli
Page 55 and 56:
Granturile SEE 2009-2014Evaluarea e
Page 57 and 58:
3.1. Cartarea ecosistemelorÎn aces
Page 59 and 60:
se încearcă identificarea tipuril
Page 61 and 62:
Figura 5. Tipologia MAES pentru cla
Page 63 and 64:
Aceste sisteme de clasificare (tabe
Page 65 and 66:
clasificării și cartării ecosist
Page 67 and 68:
Figura 8. Tabel de relaționare în
Page 69 and 70:
Temă spațială Sursă DescriereCN
Page 71 and 72:
Figura 11. Suprapuneri ale claselor
Page 73 and 74:
Principalii paşi realizaţi în ca
Page 75 and 76:
EUNIS nivel 2, categoria E1 - Paji
Page 77 and 78:
Tabelul. 16 Parametrii utilizaţi p
Page 79 and 80:
Figura 16. Clasele CLC nivel 3 defi
Page 81 and 82:
Indicator Furnizare - Apă potabil
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
IndicatorModelul digital al terenul
Page 89 and 90:
Indicator5. ValoareCostul controlul
Page 91 and 92:
IndicatorCantitatea medie consumat
Page 93 and 94:
Materiale - Fibre materiale proveni
Page 95 and 96:
IndicatorCantitatea de volum lemnos
Page 97 and 98:
Indicator4. BeneficiuNumărul de pe
Page 99 and 100:
Servicii de reglare și mentenanț
Page 101 and 102:
Indicator3. Evaluare -Harta intensi
Page 103 and 104:
IndicatorEmisiile gazelor cu efect
Page 105 and 106:
Servicii culturaleUtilizarea fizic
Page 107 and 108:
Indicator4. BeneficiuNumăr de pers
Page 109 and 110:
IndicatorTendința națională este
Page 111 and 112:
Indicator2. Funcțional - Biomasă
Page 113 and 114:
IndicatorProducția totală de răd
Page 115 and 116:
Indicator5. ValoareValoarea produc
Page 117 and 118:
IndicatorEfectivele de păsări sun
Page 119 and 120:
Indicator3. Evaluare -Cantități d
Page 121 and 122:
IndicatorBeneficiul realizat de pro
Page 123 and 124:
Indicator2. Funcțional -Capacitate
Page 125 and 126:
Indicator2. Funcțional -Numărul d
Page 127 and 128: Indicator5. ValoareValoarea program
Page 129 and 130: IndicatorCantitatea de apă infiltr
Page 131 and 132: Servicii de reglareControlul mirosu
Page 133 and 134: Indicator3. Evaluare -Raportul de s
Page 135 and 136: IndicatorDate meteo (precipitații,
Page 137 and 138: IndicatorReglarea climei globale pr
Page 139 and 140: Indicator3. Evaluare -Zonele cu inf
Page 141 and 142: Ecosisteme agricoleCod EUNIS Număr
Page 143 and 144: Ecosisteme urbaneCod EUNIS Număr S
Page 145 and 146: Figura 20. Harta de evaluare agrega
Page 147 and 148: Figura 22. Evaluarea pierderii de s
Page 149 and 150: Contextul pentru proiectul N4D, din
Page 151 and 152: Conform oricărui manual introducti
Page 153 and 154: teoria VAI sugerează așadar că a
Page 155 and 156: și beneficiarilor care să fie inc
Page 157 and 158: poate fi mai ieftină decât o cas
Page 159 and 160: cu prețurile acestora trebuie să
Page 161 and 162: În același timp, silvicultura est
Page 163 and 164: Tabelul 20. Principalele servicii e
Page 165 and 166: Anuale de Tăiere viitoare. Potrivi
Page 167 and 168: Figura 27. Volumul de lemn recoltat
Page 169 and 170: Capacitatea pădurilor seculare de
Page 171 and 172: De asemenea este important de remar
Page 173 and 174: valoare de aproximativ 68% din valo
Page 175 and 176: naturale importante. În România
Page 177: Sosiri în stațiunile montane 1993
Page 181 and 182: generală de turiști, luând în c
Page 183 and 184: ar fi producția de lemn. Când ari
Page 185 and 186: Granturile SEE 2009-2014Evaluarea e
Page 187 and 188: Dezvoltarea componentei DSS este pa
Page 189 and 190: Având în vedere stadiul de implem
Page 191 and 192: Soluția arhitecturală și mediul
Page 193 and 194: • y vizualizarea detaliilor alfan
Page 195 and 196: Pentru a stimula tranziția către
Page 197 and 198: Granturile SEE 2009-2014Evaluarea e
Page 199 and 200: Active: Resurse economice (TEEB, 20
Page 201 and 202: Anexa 1Zonarea funcțională a păd
Page 203 and 204: •yEvaluarea ecosistemelor și a s
Page 205 and 206: • yArias-Arévalo, P., E. Gómez-
Page 207 and 208: • yGómez-Baggethun, E., D. Barto
Page 209: • yPotschin, Marion B., Eeva Prim
show all

Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?