Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

pădurilor din România pentru practicarea unor cicluri de regenerare prea lungi, atât
în ceea ce privește silvicultura, cât și sechestrarea carbonului (Bouriaud et al. 2016),
fără a lua în considerare faptul că silvicultura românească promovează regenerarea
naturală și menținerea arboretelor cu structuri stabile. Totuși un raport FAO (2014)
subliniază faptul că „România acordă o mare importanță gestionării durabile a pădurilor
asigurând integritatea terenului forestier și chiar extinzând zonele de pădure, ceea
ce reprezintă deja o țintă constantă a politicii silvice. Asigurarea stabilității funcționale
și a unei eficiențe mai ridicate a ecosistemelor forestiere pentru a asigura stabilitatea
biosferei reprezintă principiile de bază ale managementului pădurilor din țara noastră”
(FAO 2014, p.60).
Potrivit statisticilor FAO privind comerțul, în 2014, România a fost un importator net de
lemn rotund, importator net de lemn de rășinoase și exportator net de lemn de foioase
(tabelul 24)
Tabelul 24. Comerțul cu lemn românesc.
Categoria Volumul Valoarea
Lemn rotund exportat (2014) 529,7 49362,05
Lemn de rășinoase exportat (2014) 214,5 22400,58
Lemn de foioase exportat (2014). 112,33 16622,55
Lemn rotund importat (2014). 1629,45 87150,78
Lemn de rășinoase importat 917 59712,46
Lemn de foioase importat. 90,65 10147,97
Sursa: FAO, 2017. Unități: Volumul în mii de m 3 , și valorile în mii de euro (convertite
din USD la cursul de schimb valutar de 1 USD= 0,80128 euro), sursa:
http://ec.europa.eu/budget/contracts_grants/info_contracts/inforeuro/index_en.cfm
Serviciile de reglare și mentenanță: Reglarea climei
Indicatorii fondului forestier și ai stării acestuia pentru reglarea climei (Nivelul 1, structura)
Pentru etapa structurală din cadrul modelului Cascadă, avem nevoie de o zonă cu
habitate care stochează carbon, în cazul nostru pădurile, despre care am discutat mai
sus.
166
Capacitatea de sechestrare a carbonului, adică abilitatea de a absorbi carbonul din
atmosferă, este o funcție legată de volumul și creșterea lemnului. Sechestrarea carbonului
reprezintă un aspect important în contextul schimbărilor climatice, prin urmare s-au
făcut eforturi mari pentru estimarea conținutului de carbon în diferite tipuri de lemn și
a emisiilor de carbon asociate diferitelor practici forestiere. Conținutul de carbon din
lemn a fost estimat la 0,912 tone de CO 2
/ m 3 de lemn în pădurile boreale și 1,459 tone
de CO 2
/ m 3 de lemn în pădurile temperate, 1 tonă de carbon fiind echivalenta a 3,67
tone de CO 2
(Vass and Elofsson 2016). Cu datele privind volumul de lemn provenite din
Inventarul Forestier Național s-ar ajunge la o medie de circa 450 tone de CO 2
la hectar.
Există ghiduri oficiale de raportare a carbonului stocat (Ghidurile IPPC de bune practici
pentru LULUCF, 2012). Pentru România acesta este calculat ca Biomasă supraterană
(milioane de tone) = Volumul Total suprateran inclusiv ramurile și Densitatea lemnului.
Ghidul furnizează un factor de conversie al trunchiurilor arborilor în Volumul Total
suprateran de 1,2. Densitatea lemnului este de 0,48 pentru conifere și respectiv 0,52
pentru foioase. Ghidul face de asemenea distincția între creșterea pădurilor în regiunile
temperate umede și reci și a celor din regiunile climatice temperate calde și uscate.
Aceste ghiduri vor fi probabil modificate odată cu îmbunătățirea estimărilor, și dată fiind
suprafața împădurită considerabilă a României, estimarea finală depinde foarte mult
de ipotezele privind atât volumul de lemn la hectar, cât și de conținutul de carbon din
diferite tipuri de lemn.