Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

naturale importante. În România însă, nu sunt disponibile astfel de statistici. De
fapt, cunoștințele despre activitățile turistice asociate în mod specific pădurilor și
caracteristicilor acestora, de regulă nu există (Bori-Sanz și Niskanen 2002). A fost
subliniat faptul că o monitorizare constantă a numărului și a locului de domiciliu al
oamenilor care vizitează parcurile naționale din UE ar putea fi un prim pas (Maes
et al. 2016). În România, acest lucru s-ar putea aplica pentru „Parcurile Naționale”
importante precum Bucegi și siturile Natura 2000.
Pe baza datelor disponibile trebuie să utilizăm o statistică mai amplă și să facem o
estimare a amplorii importanței economice a activităților de turism bazat pe natură din
Romania; în documentul de față vor fi prezentate mai degrabă o serie de calcule cu titlu
orientativ decât evaluări complexe a importanței turismului în legătură cu pădurile.
Sunt disponibile date privind capacitatea de cazare a hotelurilor, hostelurilor și a altor
unități de cazare. (INS, 2017). Două dintre aceste serii par relevante pentru scopul
nostru. O serie furnizează numărul de cabane pentru turiști și alte sosiri în stațiunile
turistice. Categoria „cabană” include „cazarea, mesele și alte servicii necesare turiștilor
care fac drumeții sau merg la odihnă în zone montane, rezervații naturale, stațiuni de spa
și alte atracții turistice”(INS, 2017). Aici sunt incluse și cabanele de vânătoare și pescuit
(INS, 2017). Numărul acestor cabane este redus (statisticile iau în considerare numai
cabanele cu o capacitate de peste 10 musafiri), el a scăzut de la 226 în 1990 la 108 în
2007, dar a avut o creștere constantă începând din 2008, ajungând la 194. Cu toate
acestea, cabanele de „pescuit” și „vânătoare” au fost asimilate printre informațiile fără
date specifice, astfel creșterea din 2007 încoace poate reflecta o schimbare a definiției
clasei de cazare. În plus, la fel ca alte serii de date temporale începând cu 1990, este
dificil de judecat efectul schimbărilor instituționale din România începând cu 1989.
Deloc surprinzător, numărul sosirilor și al șederilor peste noapte în aceste cabane este
de asemenea redus. Numărul șederilor peste noapte în aceste cabane era de 576 410
în 1991, scăzând la 128 573 în 2005, iar în 2016 numărul lor a fost de 215 087. Acest
număr este unul mic. Într-un sondaj derulat de administratorii Parcului Național Piatra
Craiului (PNPC) în 2003, aceștia au documentat 90 000 de vizitatori numai în sezonul
de vară (Candrea și Bouriaud 2009).
Statisticile privind sosirile la aceste unități de cazare indică faptul că iunie-septembrie
sunt lunile cu cel mai mare număr de vizitatori, vezi figura 29a de mai jos pentru sosiri
ale turiștilor interni și figura 29b pentru sosiri ale turiștilor din străinătate. În cazul
sosirilor turiștilor străini, constatăm că numerele sunt mult mai reduse, dar efectele
sezoniere sunt aceleași.
Evaluarea ecosistemelor și a serviciilor ecosistemice din România
173
Granturile SEE 2009-2014