08.12.2020 Views

Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

Aplicarea procesului de cartare si evaluare a ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice furnizte de acestea (procesul MAES), evaluate la nivel national.

Aplicarea procesului de cartare si evaluare a ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice furnizte de acestea (procesul MAES), evaluate la nivel national.

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

biodiversitatea lor excepțională incluzând multe specii endemice, rare și amenințate de

extincție (Ioras și Abrudan 2006). Devenind extrem de rare în Europa, aceste păduri

seculare au o valoare de conservare foarte ridicată atât la nivel național cât și regional,

de exemplu la nivelul UE, precum și un potențial ridicat pentru turismul bazat pe

natură. Pădurea seculară se caracterizează prin mai mult decât vârsta arboretului , ea

este caracterizată de prezența arborilor bătrâni, de mari dimensiuni, alături de lemnul

mort, dominația speciilor de arbori în stadii de susccesiune avansate, complexitatea

coronamentului arborilor și lista poate continua (vezi Knorn et al, 2013, și referințele

conținute în aceasta). Potrivit estimărilor, pădurile virgine si cvas-virgine au acoperit 2

milioane ha în România la sfârșitul secolului al XIX-lea, scăzând la 700 000 ha în 1945

și la 400 000 ha în 1984 (Veen et al. 2010). Un studiu derulat în perioada 2001 - 2004

a estimat că pădurile virgine și cvasi-virgine acopereau 210 000 ha (ibid.), indicând o

reducere cu 90% a suprafeței într-un interval de circa 100 de ani.

Secțiunea anterioară se referă în mod evident la furnizare de habitate pentru

biodiversitatea locală și este totodată relevantă pentru activități recreaționale și turism.

Un alt tip de informații structurale care vor fi exploatate în continuare se referă la

disponibilitatea și capacitatea de cazare în arii naturale. INS dispune de date despre

sosirile și nopțile petrecute la cabane (un tip de cazare care include cabanele de vânătoare

și pescuit) și sosirile în stațiunile montane. Ne bazăm în continuare pe ipoteza că

turiștii care utilizează aceste dotări le pasă de pădure cel puțin într-o oarecare măsură.

Combinat cu informațiile despre habitat de mai sus, este plauzibil să existe ca o gama

largă de activități de turism bazate pe natură, pornind de la cele bazate exclusiv pe

natură (ex. observarea păsărilor și a faunei sălbatice) și continuând cu cele mai puțin

legate de natură în general sau de păduri în special.

172

Indicatorii turismului bazat pe natură (Nivelul 2, funcționarea ecosistemelor)

Nu există relații ecologice funcționale pentru serviciile culturale. S-a spus că „indicatorul

funcțional pentru turismul bazat pe natură, precum și pentru toate celelalte servicii

culturale, este același: Evenimente naturale și fenologie” (Mononen et al. 2016).

În lucrarea sa Mononen et al (2016) subliniază importanța stabilității peisajelor și a

modificărilor sezoniere, cum ar fi căderea frunzelor toamna. Acest lucru este evident

important. În cazul serviciilor culturale este totuși necesară verificarea relațiilor

funcționale în legătură cu dimensiunea umană a serviciilor ecosistemice, cum ar fi

nivelul de informare cu privire la serviciu sau la cererea pentru serviciul respectiv.

Indicatorii cererii de servicii recreaționale sunt adesea legați de numărul de persoane

care se bucură de natură și/sau fac activități legate de experimentarea naturii sau al

căror cadru de desfășurare este natura și de varietatea de activități întreprinse.

În sondajele întreprinse în lucrările lui Dumitras, Ariton, și Merce 2011 și Dumitras și

Dragoi 2006, vizitatorii Parcurilor Naționale au fost întrebați dacă considerau că o listă

a speciilor amenințate este o „informație utilă” 33 . Numai vizitatorii Parcului Național

Domogled au considerat utilă această listă, în timp ce vizitatorii Parcurilor Naționale

Bucegi și Cozia și-au exprimat dezacordul complet, adică au considerat că această listă

nu este utilă. Acest lucru ar putea însemna că există o cunoaștere relativ redusă a

problemelor privind conservarea biodiversității. Un raport strategic privind potențialul

ecoturismului în România (Popescu și Zamfir 2011) indică o creștere a turismului bazat

pe natură în țară, aproximativ 20 000 turiști fiind estimați pentru aceste activității. Din

păcate, nu au fost disponibile cifre actualizate.

Indicatori ai beneficiilor obținute din turismul bazat pe natură (Nivelul 4, beneficii)

Beneficiile turismului bazat pe natură și ale recreerii în natură sunt multiple, de la

experiență la beneficii pentru sănătate. În orice caz, un indicator natural al dimensiunii

acestor beneficii este numărul de turiști și vizitatori asociat ariilor cu caracteristici

33 „Informații utile”, termenul utilizat de autori este vag. Aici el este interpretat ca un indicator al interesului sau

conștientizării.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!